Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina dar acordă un spațiu amplu și reuniunii Consiliului pentru Justiției și Afaceri Interne, unde s-a decis menținerea României și a Bulgariei în afara spațiului Schengen. „Intrate în 2007 în Uniunea Europeană, cele două foste ţări comuniste bat la uşa spaţiului de liberă circulaţie european de peste zece ani, fără succes”, notează TV Info din Franța. Austria, care se confruntă cu o creştere a cererilor de azil și a votat împotriva extinderii spațiului de liberă circulație europeană, se teme că ridicarea controalelor la frontierele cu aceste două ţări va spori şi mai mult sosirile de migranţi. „În acest an, am înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale ale frontierei în Austria”, a motivat decizia ministrul de interne austriac. Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat „extrem de dezamăgită” de decizie și a cerut Consiliului UE „să acţioneze şi să se asigure că este găsit un compromis”, notează Reuters. O reacție similară a venit și din partea comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johnasson, care a spus că România și Bulgaria “merită să aibă acces la liberă mișcare în spațiul Schengen”. “Când este vorba de accesul României și al Bulgariei, noi nu suntem uniți iar acest lucru ne face mai slabi și pe mine mă întristează”, a afirmat comisarul Johnasson, adăugând că a sperat ca cele două țări să devină membre Schengen în timpul mandatului ei, care se încheie în 2024, scrie Euobserver.
Postul de radio televiziune de limbă franceză din Belgia, RTBF preia reacția ministrului român de Interne, care a luat parte la ședința Consiliului JAI. Lucian Bode a afirmat că imigranții nu trec prin România, ci mai ales prin Serbia. Pe de altă parte, ministrul român a spus că decizia „calcă în picioare principiile Uniunii Europene”, fiind o imensă nedreptate făcută României. Și Associated Press urmărește reacțiile de la București, amintind că președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a scris pe Facebook că “Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou de Crăciun gratuit” pentru preşedintele rus Vladimir Putin. “Unitatea și stabilitatea Europei au primit astăzi o lovitură dură din partea unei țări care, în vremuri dificile, a ales să își abandoneze colegii europeni si să servească interesele Rusiei. Austria este clar deconectată de Europa”. Iar vicepremierul român, Kelemen Hunor, s-a referit la un “șantaj mizerabil al Austriei”. “Veto-ul Austriei este incorect, imoral, lipsit de argumente solide și demonstrează un joc politic mizerabil. Da, este o decizie murdară împotriva fiecărui cetățean român, împotriva legilor care guvernează libertatea de mișcare în Uniunea Europeană”, completează Associated Press, citându-l pe Kelemen Hunor.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, preluat de novinite.com, a declarat că statele UE care au respins admiterea Bulgariei în Schengen trebuie să ţină cont de faptul că în funcţie de rapiditatea cu care va fi depăşit blocajul aderării la spaţiul de liberă circulaţie vor reuşi autorităţile bulgare să mobilizeze forţe şi fonduri de la frontierele cu România şi Grecia la frontiera cu Turcia, care este şi frontiera externă a Uniunii Europene.
Voci critice vin inclusiv din partea politicienilor din Austria. Liderul fracțiunii Partidului Social Democrat Austriac din Parlamentul European, Andreas Schieder, citat de publicația Mediapool din Bulgaria, a criticat decizia guvernului de la Viena, arătând că “Recurgerea la veto în acest moment nu este altceva decât o dovadă a eșecului și a incompetenței guvernului austriac”. În plus, Schieder l-a acuzat pe cancelarul austriac Nehammer că nu a susținut cu fermitate problema migrației în fața premierului ungar Viktor Orban și a președintelui sârb Aleksandar Vucic. Pentru că, potrivit lui Schieder, până la urmă, Orban și Vucic sunt responsabili pentru „creșterea traficului pe ruta balcanică” în acest moment.
Într-o încercare de a urmări rutele migrației, Die Welt scrie că „aceia care învinuiesc orbeşte, ca Austria, România şi Bulgaria pentru avalanşa de migranţi de pe ruta balcanică, trec cu vederea că cea mai importantă poartă de acces, Grecia, aparţine de multă vreme spaţiului Schengen. În privinţa mafiei, trebuie să ne gândim mai degrabă la Napoli şi Palermo (care aparţin de Schengen), decât la Bucureşti sau Sofia. Iar profiturile de pe urma contrabandei comise de cartelurile de droguri în porturile din Rotterdam sau Antwerpen ar transforma cu uşurinţă întregul spațiu balcanic într-o Elveţie înfloritoare. Ar fi cazul ca vremea de a arăta cu degetul la rudele sărace din Est şi a acoperi astfel în Occident criza statului de drept din UE să fie dată uitării definitiv”.
Îngrijorările Uniunii Europene sunt legate nu doar de fenomenul migrației la granițele sale ci și de războiul din vecinătatea sa estică. Cancelarul german, citat de CNN, susține că riscul unui conflict nuclear pare să fi scăzut pe fondul presiunilor comunității internaționale. „Riscul ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul cu Ucraina a scăzut ca răspuns la presiunea internațională”, a declarat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, într-un nou interviu publicat de grupul media german Funke. „Deocamdată a fost evitată o escaladare nucleară, Rusia a încetat să mai ameninţe că ar putea folosi arme nucleare, după ce comunitatea internaţională a trasat o linie roşie”, a mai spus cancelarul Scholz. Miercuri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că amenințarea unui război nuclear este în creștere, dar a subliniat că vede arsenalul nuclear rusesc în primul rând ca pe un mijloc de descurajare, mai degrabă decât ca pe o provocare. Pe teren, forțele rusești au continuat să lanseze lovituri asupra regiunii Zaporijjia în timp ce președintele Rusiei a anunțat că se vor menține atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, scrie Ukrainska Pravda.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/ilapadat
