Chiar dacă Austria doreşte o dezbatere cât mai urgentă privind politica de migraţie a UE, nu are voie să se izoleze.
Sensul atribuit la Bucureşti veto-ului austriac faţă de aderarea României la Schengen poate avea un efect surprinzător, deoarece este vorba practic doar despre ideea dacă la posturile de control de la frontieră călătorii sunt obligaţi să prezinte sau nu şi pe viitor paşapoartele sau cardurile lor de identitate. Reacţii mai aprinse erau totuşi de aşteptat nu doar din cauza costurilor ridicate referitor la timp şi la bani, ci şi din cauza aspectelor care privesc comerţul.
Pentru români, Schengenul nu este important pentru accesul pe piaţa muncii din ţările UE bogate, aspect ce se află oricum în afara discuţiei încă din momentul aderării la UE, ci pentru că se simt discriminaţi. Conform acordului Schengen, România este pregătită deja de 11 ani pentru aderare, deoarece a îndeplinit încă din 2011 criteriile tehnice necesare. Un sistem de supraveghere a graniţelor la cel mai înalt nivel garantează că în aceste zile este mai greu chiar decât pe vremea lui Ceauşescu să fugi din România şi să treci ilegal peste frontiera exterioară a UE. Nu înseamnă însă că respectiva frontieră este de netrecut. Numai că nu putem cunoaşte numărul celor ce optează pentru un drum ocolit prin Bulgaria via România spre Ungaria. Probabil că sunt evident mai puţini faţă de numărul despre care vorbeşte guvernul austriac, respectiv evident mai mulţi față de datele furnizate de Frontex şi de guvernul român. Este însă incontestabil că majoritatea migranţilor se îndreaptă spre nord prin Balcanii de Vest. Dacă lucrurile stau aşa, ar fi fost necesar mai degrabă un veto împotriva aderării Croaţiei. Însă sunt mai mulţi austriecii care se duc în concediu mai degrabă la Marea Adriatică decât la Marea Neagră. (…)
DIE PRESSE (Austria), 13 decembrie 2022 – Autor: Karl-Peter Schwarz
https://www.diepresse.com/6226954/schengen-rumaenien-wird-zu-unrecht-diskriminiert?from=rss
Traducerea: Imola Stănescu
