Deși aflată încă sub tirul armatei ruse, o armată care uneori pare mai degrabă în defensivă, Ucraina continuă să reziste, sprijinită fiind de majoritatea statelor occidentale și de o serie de organizații internaționale. În acest sens, o ultimă tentativă a reprezentat-o reniunea de ieri (13 decembrie), desfășurată la Paris cu participarea mai multor țări și organizații.
Pe această temă, relatările ziarului francez Le Monde sunt clare: „Conferința internațională vizând sprijinirea Ucrainei a permis obținerea unui fond de aproape 1 miliard de euro, menit să îi ajute pe ucraineni să treacă iarna într-o țară cu infrastructura distrusă de atacurile armatei ruse”. Potrivit aceluiași ziar, anunțul a fost făcut de șefa diplomației franceze, Catherine Colonna. Ziarul mai menționează că „premierul ucrainean, Denis Șmihal, a salutat acest puternic semnal transmis de lumea civilizată”. Potrivit ziarului italian Corriere della Sera, „Catherine Colonna s-a declarat fericită că poate anunța o asemenea cifră”. Și tot Corriere della Sera menționează că „președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Uniunii Europene să instituie niște misiuni speciale destinate infrastructurii energetice de primă importanță ale Ucrainei”.
Ce s-a mai întâmplat însă în Rusia? Anunțată luni, decizia președintelui Putin de a renunța la anuala sa conferință de presă a continuat să facă valuri. “Putin renunță la anuala sa conferință de presă evitând astfel posibile întrebări legate de război”, titrează cotidianul american The New York Times. În opinia unui politolog rus citat de același ziar, „decizia întărește senzația generală de stagnare, resimțită în țară”. Dar noutăți ar mai fi, și am putea spune că anumitor ruși li se pregătește ceva: „Mometnul adevărului pentru elita rusă”, titrează ziarul moscovit Nezavisimaia Gazeta, acesta estimând că „elita rusă va avea de ales între schimbare și epurare”. Și tot ziarul Kommersant afirmă că, „potrivit unor noi modificări legislative discutate în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, noțiunea de ‚agent străin’ ar urma să fie simplificată, ea făcând obiectul unui articol unic”. Și dacă tot am pomenit Duma de Stat, mai tebuie spus că, potrivit informațiilor dintr-un alt ziar rusesc, Izvestia, aceeași cameră a aprobat „într-o primă lectură un proiect de lege vizând protejarea limbii ruse în fața utilizării excesive a unor cuvinte străine, iar încălcările vor atrage amenzi”. În sfârșit, articole interesante mai găsim și în cotidianul moscovit Pravda. Iată și două mostre: „China și Belarus sunt aliații-cheie ai Rusiei în victoria asupra regimului de la Kiev” sau: “Rusia nu se poate aștepta la garanții de securitate din partea altor țări; Moscova este cea care trebuie să asigure securitatea Uniunii Europene, șI nu invers”, ar fi declarat viceministrul polonez de externe, Pawel Iablonski, citat de Pravda.
Scandalul de corupție din cadrul Parlamentului European continuă și el să facă valuri. Pe marginea acestui subiect, răsfoind câteva ziare, descoperim titlurile unor articole incitante, din care cităm câteva rânduri. Versiunea europeană a portalului american Politico vorbește despre “îndelungata ascensiune și brusca prăbușire a europarlamentarei elene Eva Kaili”. La rândul său, ziarul britanic The Guardian titrează că, ieri (13 dec.), Eva Kaili a fost demisă din funcția de vicepreședintă a Parlamentului European din cauza unui scandal pe tema Qatarului”, Iar ziarul elen Kathimerini precizează că, “în apartamentele din Bruxelles ocupate de Eva Kaili și de fostul europarlamentar italian Pier Antonio Panzeri, s-au găsit peste 1,5 milioane de euro în numerar”.
În sfârșit, războiul declarațiilor dintre România și Austria a ajuns și el în paginile ziarelor. “Spațiul Schengen: România este discriminată pe nedrept”, e titlul unui editorial din ziarul austriac Die Presse. Același ziar afirmă că “blocada Austriei din Spațiul Schengen ar putea fi adusă în fața Curții Europene de Justiție, iar europarlamentarul român Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să trimită Austria în judecată”. Iar un alt ziar austriac, Kronen Zeitung, se întreabă: “Ce va fi însemnat veto-ul pe tema Spațiului Schengen: populism sau o necesitate?” Potrivit aceluiași ziar, un răspuns am putea afla chiar astăzi (miercuri 14 dec.), când “ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler, va discuta problema pe canalul austriac Krone.TV, la ora 20:15”.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
