Presa internațională continuă să analizeze scandalul de corupție din Parlamentul european, ”Qatargate”, după cum îl numește cotidianul italian La Repubblica. Într-un articol de opinie, intitulat „Fructele putrede ale democrației europene”, Euractiv scrie că „scandalul Qatargate în curs de desfășurare dezvăluie un ecosistem de corupție în Parlamentul European – despre care sperăm că este mai degrabă excepția decât regula pentru această instituție importantă”.
Și Marocul e în vizorul justiţiei, scrie Le Soir, care urmărește dedesubturile acestei afaceri în care peste un milion şi jumătate de euro au fost găsiţi de anchetatorii din Belgia, din care mai mult de jumătate la Pier Antonio Panzeri, deputat european. Acesta este bănuit că „a intervenit politic pe lângă deputaţii europeni în favoarea Qatarului şi Marocului, contra unor plăţi”. Acuzațiile ridică noi întrebări despre corupție și trafic de influență în instituțiile UE, punând actuali și foști oficiali sub supraveghere și determinând noi apeluri pentru o revizuire a supravegherii instituționale, scrie la rândul său Washington Post. La Bruxelles, dezvăluirile au fost întâmpinate cu șoc, dar nu constituie o surpriză, numeroși observatori și experți manifestând de mult timp îngrijorări referitoare la instituțiile blocului comunitar, în special Parlamentul European.
Deocamdată, scandalul este un cadou pentru criticii UE, în special pentru lideri precum Viktor Orban din Ungaria, care critică în mod regulat blocul pentru ingerința în chestiuni precum deficiențele democratice din ţările UE, reamintește publicația americană.
Într-o cheie ironică, cotidianul elen Protagon conchide: recunoașteți cu mâna pe inimă: v-ați gândit și voi cum ar fi evoluat cazul Kaili dacă ar fi izbucnit în Grecia. Ne-am fi uitat la o telenovelă parlamentară și de televiziune, până când timpul ar fi scos cazul de pe prima pagină a actualității și totul ar fi devenit mai ușor pentru toată lumea.
France 24 anunță că la şase săptămâni după alegerile legislative, Danemarca va prezenta un guvern compus din social-democraţi şi liberali, o alianţă stânga-dreapta inedită de 40 de ani, a anunţat marţi şefa guvernului, Mette Frederiksen. Victorioasă la scrutinul din 1 noiembrie, lidera social-democrată va prezenta miercuri „liniile mari” ale acordului de guvernare dintre partidul ei, partidul liberal de centru-dreapta şi noul partid centrist al moderaţilor, înainte de a-şi anunţa echipa guvernamentală joi.
Programul noului guvern este un amestec de politici „clasic socialiste” și „clasic liberale”, rezumă Le Monde. Printre cele mai notabile anunţuri: eliberarea a trei miliarde de coroane (400 de milioane de euro), pentru a finanţa o creştere a salariilor în sectorul public, dar şi reducerea impozitelor, cu excepţia celor mai bogaţi, care le vor vedea crescând. De asemenea, coaliția dorește să devvanseze cu cinci ani obiectivul neutralității carbonului, stabilit pentru 2045, și intenționează să elimine o sărbătoare legală pentru a finanța creșterea bugetului apărării, care ar trebui să ajungă la 2% din PIB până în 2030.
Din publicația elenă Kathimerini aflăm că un tribunal turc l-a condamnat pe primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, un oponent cu mare popularitate al lui Tayyip Erdogan, la doi ani, șapte luni și 15 zile de închisoare pentru „injurii” la adresa unor funcționari publici. Dacă decizia va rămâne definitivă, atunci el va fi privat și de drepturile politice, nemaiputând fi primar și nici candidat pentru a fi reales. Condamnarea sa are legătură cu un discurs pe care l-a ținut în 2019, în care a spus că cei care au anulat alegerile locale din Istanbul din acea perioadă sunt „proști”, notează Kathimerini.
Pe același subiect scrie și la Stampa, remarcând faptul că sondaje recente l-au dat pe Imamoglu câștigător într-un ipotetic al doilea tur de scrutin pentru primărie.
Liderul CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, ar prefera să fie el însuși candidat, potrivit mai multor observatori. Însă İmamoğlu, deși își declară sprijinul pentru liderul partidului său, nu a închis ușa posibilei sale candidaturi și dă asigurări că „umerii (săi) sunt capabili să suporte tot felul de responsabilități”.
Tot din KATHIMERINI aflăm că miniștrii europeni ai energiei nu au reușit nici marți, 13 decembrie, să ajungă la un acord cu privire la problema impunerii unui plafon pentru gazele naturale. Consultările desfășurate timp de mai multe ore și o serie de întâlniri în marja consiliului extraordinar de la Bruxelles între președinția cehă și reprezentanții statelor membre nu au condus la rezultatul dorit, întrucât țări precum Olanda și Germania au continuat să ridice obiecții față de reducerea plafonului de preț până la 200 euro pe megawat-oră. Pe același subiect, Euractiv notează că miniștrii au discutat despre noi măsuri de urgență propuse de Comisia Europeană săptămâna trecută, inclusiv achiziții comune de gaze, solidaritate între țările UE în situații de urgență și măsuri de limitare a creșterii prețurilor la gaze. Plafoanele de preț au fost „cea mai controversată” problemă, în timp ce măsurile privind solidaritatea și achiziția în comun s-ar putea dovedi „mai ușoare” în negocierile dintre țări, potrivit unui diplomat UE care a vorbit cu EURACTIV după întâlnire.
În cea mai recentă propunere, Comisia Europeană a sugerat un acord implicit pentru partajarea gazelor între țările aflate în criză și o obligație pentru țările de a pune în comun cererea pentru cel puțin 15% din nevoile lor de umplere a depozitelor, mai scrie Euractiv.
Agenția de Presă RADOR
