Criza energetică, amenințările asupra economiei europene și sancțiunile împotriva Rusiei s-au aflat pe agenda liderilor UE, reuniți joi la Bruxelles, care au avut parte însă și de un ”subiect surpriză” ”imposibil de ocolit”, după cum observă L’Echo, referindu-se la scandalul Qatargate, izbucnit la sfârșitul săptămânii trecute și în care este implicată și o vicepreședintă a Parlamentului European, grecoaica Eva Kaili. ”Un subiect cu adevărat stânjenitor pentru liderii UE” consideră și Le Soir, mai ales că în contextul crizei energetice, „unul dintre principalii furnizori de gaze ai Europei este tocmai Qatarul – arătat cu degetul în scandalul de mită”. De altfel, reunit tot joi, Parlamentul European a anunțat înghețarea tuturor reglementărilor legate de Qatar și un plan de reformă în zece puncte pentru combaterea corupției, notează Politico. ”Nu va exista impunitate, nu va fi nicio ascundere a gunoiului sub preș, nu ne vom întoarce la a face lucrurile ca de obicei” a promis Roberta Metsola, după tradiționala întâlnire a președintei Parlamentului European cu liderii UE la începutul fiecărui Consiliu European, scrie EuObserver.
La summit, președintele francez, Emmanuel Macron a făcut un apel către europeni să adopte un plan de reindustrializare „echivalent cu ceea ce au făcut americanii”, dând astfel o ripostă subvențiilor în valoare de 400 de miliarde de dolari, oferite de Washington pentru susținerea produselor fabricate în SUA, notează La Tribune. Suma colosală a ajutoarelor acordate de statul american îi face pe europeni să se teamă de „concurență neloială”, iar francezii, în mod special, se tem de o fugă a capitalului industrial din Europa spre America, în condițiile în care industria europeană este penalizată de explozia prețurilor la energie, în timp ce în SUA acestea sunt încă la niveluri accesibile, explică La Tribune. Cotidianul francez observă însă că Parisul este izolat deoarece Berlinul vrea să evite tensiunile comerciale cu Washingtonul. Potrivit Reuters, cei 27 de șefi de stat și de guvern au acordat Comisiei Europene termen ca până la sfârșitul lunii ianuarie să vină cu propuneri pentru salvarea industriei europene, subliniind că Uniunea are nevoie de o politică industrială ambițioasă pentru a ajunge la economia ecologică și digitală și pentru a-și reduce dependența de alții, în special în domeniile sensibile, asigurând în același timp condiții echitabile.
Pentru România și Bulgaria, summitul european este un nou prilej de a aborda subiectul aderării lor la Spațiul Schengen, fiind ”prioritatea cea mai importantă”, potrivit președintelui Klaus Iohannis, citat de Der Standard. Cotidianul austriac reține din declarațiile președintelui României că aderarea ”rămâne anul viitor un fapt absolut „fezabil”, ”chiar şi printr-o decuplare de Bulgaria, lucru care nu se intenţionează, dar la care s-ar putea ajunge într-o situaţie de necesitate extremă, în cazul în care Olanda nu îşi va schimba atitudinea faţă de Bulgaria”. Cu privire la reţinerile manifestate de cancelarul federal austriac Karl Nehammer şi de ministrul de interne Gerhard Karner, Klaus Iohannis a spus clar că acestea vor putea fi anulate „doar pe cale diplomatică”, mai ales că cerinţele lor nici măcar nu se referă la România, ci sunt adresate Comisiei Europene, mai notează Der Standard. Ziarul austriac remarcă totodată declarațiile făcute de președintele României că nu va exista niciun boicot al statului român împotriva firmelor austriece și nici nu va exista o plângere la Curtea de Justiţie a UE din cauza veto-ului Austriei.
Bulgaria, la rândul ei, va încerca să obțină garanții la summitul UE că țara va intra în Schengen în 2023, scrie Euractiv. Este o chestiune de ”demnitate și de a primi locul nostru corect în familia europeană” a afirmat președintele bulgar Rumen Radev, citat de Euractiv. “Faptul că Bulgaria și România rămân în afara spațiului Schengen nu este o poziție europeană”, a declarat și ministrul bulgar de externe Nikolai Milkov, susținând că două țări s-au ridicat împotriva Europei. “Abordarea comună a fost distrusă de două țări care și-au folosit dreptul de veto, încălcând filosofia integrării europene”, a mai spus ministrul bulgar, citat de publicația sofiotă Trud. Pentru Bulgaria, însă, lucrurile par că se complică și mai mult întrucât potrivit unei alte publicații bulgare, Sega, premierul olandez, Mark Rutte, dorește o nouă evaluare a Bulgariei în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), dar și să demonstreze că nu va exista nicio scurgere de informații confidențiale prin intermediul ei din Sistemul Informațional Schengen. Pe de altă parte, potrivit Novinite, cancelarul austriac Karl Nehammer intenționează să discute cu liderii României și Bulgariei despre creșterea fluxului de migranți ilegali spre Europa, susținând că a sosit momentul ca ridicarea unor garduri să nu mai fie considerată tabu. El propune în acest sens alocarea a 2 miliarde de euro de către Comisia Europeană pentru construirea unui asemenea gard la granița dintre Bulgaria și Turcia, mai scrie Novinite.
Tot joi, la summit, liderii UE au adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei și acordarea de noi fonduri pentru susținerea Ucrainei, relatează Reuters. În replică, Vladimir Putin, a susținut joi, într-un discurs televizat considerat drept ”sfidător” de BBC, că ”sancțiunile occidentale nu au reuşit să zdrobească economia rusă, iar comerţul cu China şi alţi parteneri continuă să se dezvolte”, chiar dacă ”Occidentul încearcă să împingă Rusia la periferia dezvoltării mondiale”. În plus, potrivit publicației ruse Gazeta, ”Putin a declarat că rubla a devenit una dintre cele mai puternice monede din lume, în 2022”. Totuși faptul că acest discurs nu a mai avut loc în cadrul tradiționalei reuniuni festive a lui Putin cu presa mondială reprezintă un indiciu ”că nu totul merge bine la curtea Regelui Vlad”, consideră The Telegraph. Deși Kremlinul n-a avansat vreo explicație privind anularea conferinței anuale, suspiciunea generală este aceea că, date fiind numeroasele regrese umilitoare suferite de ruși în cursul asaltului lor de 10 luni asupra Ucrainei, Putin nu îndrăznește să riște vreo apariție publică, nici măcar la un eveniment atent regizat, cum e spectacolul lui anual de presă. Pentru că, în ciuda verificărilor prealabile, Putin tot ar fi trebuit să abordeze unele chestiuni dificile, fie că ar fi trebuit să transmită condoleanțe familiilor rușilor uciși în luptă, estimați la 100.000, fie că ar fi trebuit să explice de ce unele orașe strategice vitale, precum Hersonul, nu se mai află sub control rusesc” comentează The Telegraph, conchizând optimist că ”o capitulare neașteptată a lui Putin e o perspectivă reală”.
Carolina Ciulu
