Presa internațională urmărește vizita pe care președintele ucrainean o face în Statele Unite, prima deplasare externă a lui Volodimir Zelenski de la începutul războiului, în luna februarie. Vizita președintelui ucrainean la Washington și discursul în fața camerelor reunite ale Congresului urmăresc consolidarea sprijinului politic și militar al Statelor Unite într-un moment în care Kievul e implicat într-un conflict deschis pentru a contracara invazia Rusiei, notează The Wall Street Journal. Un înalt oficial al administrației Biden a declarat că vizita este menită să ofere un “impuls important” în vederea unui sprijin continuu din partea SUA și a aliaților în lunile următoare. “Vizita va scoate în evidență angajamentul de nestrămutat al Statelor Unite de a sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar, inclusiv printr-un ajutor de ordin economic, umanitar și militar”, a subliniat într-o declarație Karine Jean-Pierre, secretara de presă a Casei Albe. Secretarul american de Stat a anunțat la începutul vizitei președintelui Zelenski faptul că SUA vor oferi 1,85 miliarde de dolari în asistență militară suplimentară pentru Ucraina, inclusiv transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot, informează Reuters. Ucraina a solicitat în numeroase rânduri sistemul Patriot, având în vedere că rețeaua sa electrică și alte elemente de infrastructură au fost distruse de rachetele balistice, de rachetele de croazieră și de dronele pe care rușii le-au achiziționat din Iran.
Vizita lui Zelenski amintește de deplasarea premierului britanic Winston Churchill la Washington în urmă cu 81 de ani, la câteva zile după atacul japonez de la Pearl Harbor, comentează CNN. „Vizita lui Churchill din perioada Crăciunului a cimentat alianța care urma să câștige cel de al Doilea Război Mondial și să construiască lumea democratică postbelică”.
La 300 de zile după începerea războiului, Rusia a anunţat că va continua să-şi dezvolte potenţialul militar, inclusiv nuclear, scrie publicația belgiană Le Soir. Într-o întâlnire cu lideri militari în care a discutat evoluția din teren, președintele rus a afirmat că ţara sa va continua să-şi consolideze capacitățile militare, inclusiv „pregătirea de luptă” a forţelor nucleare, pe fondul conflictului din Ucraina şi a crizei cu Occidentul. Preşedintele rus a mai anunţat că flota rusă va dispune „la începutul lui ianuarie” de o nouă rachetă hipersonică, făcând referire la sistemele Zircon. În cadrul întâlnirii, ministrul rus al Apărarii, Serghei Şoigu, a opinat că Rusia luptă în Ucraina cu „forţele combinate ale Occidentului”, din cauza sprijinului financiar şi a livrărilor sale de arme pentru Kiev. Pe de altă parte, ministrul a spus că armata rusă va înființa baze navale de sprijin ale flotei sale la Mariupol şi Berdiansk, două oraşe pe care le ocupă în sudul Ucrainei. În același timp, Rusia ia în calcul creșterea efectivelor militare până la 1,5 milioane de soldați și majorarea vârstei pentru serviciul militar, mai reține Le Soir.
Pe fondul îngrijorărilor legate de acțiunile Rusiei, Suedia și Finlanda își intensifică demersurile privind aderarea la NATO. Însă o decizie recentă a justiției suedeze tensionează relațiile dintre Stockholm și Ankara, motiv pentru care ministrul suedez de Externe se deplasează joi în Turcia. Vizita are loc în contextul în care Curtea Supremă din Suedia a refuzat să îl predea Turciei pe Bülent Keneş, membru al unei mișcări declarate teroriste de Ankara și a cărui extrădare fusese solicitată în mod expres de președintele Erdoğan luna trecută, scrie ziarul turcesc Sabah. Decizia instanței sporește nemulțumirea Turciei față de Suedia, țară care a promis că își va retrage sprijinul acordat organizațiilor teroriste. În cursul discuțiilor dintre miniștrii de Externe turc și suedez vor fi abordate relațiile bilaterale, ambițiile Suediei de a adera la NATO dar și relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană în perspectiva mandatului Suediei la președinția semestrială a UE, care va începe la 1 ianuarie 2023.
Din actualitatea politică europeană, presa continuă să publice ecouri în urma blocării accesului României și Bulgariei la spațiul Schengen. “Una din cele mai ruşinoase decizii ale UE din acest an a fost să nu primim România în spaţiul Schengen”, a declarat ministrul ungar de Externe, citat de Magyar Hirlap. Péter Szíjjártó a subliniat că Ungaria este interesată de aderarea României, deoarece nu ar mai fi nevoie de control și de ore întregi de aşteptări la frontieră. Ar fi vorba de asemenea şi de un interes economic, întrucât România este unul din cei mai mari parteneri de export ai Ungariei – a afirmat ministrul Szíjjártó.
Urmărind creşterea numărului de îmbolnăviri de COVID din China, OMS se declară foarte îngrijorată de evoluție, transmite BBC. După ce miercuri, autorităţile de la Beijing nu au raportat niciun deces provocat de COVID, în pofida indiciilor care arată o creştere a cazurilor de infectare, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a cerut autorităţilor chineze să facă publice mai multe date, adăugând că este îngrijorat şi din cauza ratelor relativ scăzute de vaccinare: „Pentru a putea realiza o evaluare corectă a riscului, OMS are nevoie de mai multe informaţii detaliate privind severitatea cazurilor, internările în spital şi cazurile de la terapie intensivă. OMS sprijină China în concentrarea eforturilor pe vaccinarea persoanelor mai expuse la risc din toată ţara”, a declarat directorul OMS, citat de BBC.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
