Vizita președintelui ucrainean Zelenski la Washington a eclipsat de departe alte teme de interes pentru presa internațională, mai puțin anunțul lui Benjamin Netanyahu că va reveni la cârma executivului israelian.
„Vizita-surpriză a președintelui Zelenski la Washington, prima lui călătorie în străinătate de la invazia rusă începută acum 300 de zile, a fost organizată în secret”, transmite Reuters. „Administrația americană s-a consultat îndeaproape cu Zelenski cu privire la «parametrii de securitate» în care el putea să părăsească Ucraina, să viziteze SUA pentru scurt timp și să se întoarcă”. BBC consemnează că „preşedintele Biden, lăudând curajul poporului ucrainean, a promis pentru anul viitor mai mult de 45 de miliarde de dolari sub formă de ajutoare pentru Ucraina”, care cuprind și redutabilul sistem de apărarea antiaeriană Patriot, în vreme ce Zelenski a „mulţumit poporului american pentru sprijinul neclintit împotriva «terorismului rus»”. The New York Times titrează „Vizita lui Zelenski la Washington provoacă indignare și este ridiculizată în Rusia”. „Vizita a provocat o ripostă dură și deseori furioasă, atât Kremlinul, cât și amfitrionii unor emisiuni de la televiziunea de stat considerând-o drept o batjocoritoare cascadorie de relații publice care demonstrează dependența Ucrainei de SUA. Întrucât armata rusă a suferit înfrângeri grele, oficialii și marea lor mașinărie de propagandă au început să sublinieze că Moscova nu luptă doar cu Kievul, ci duce o luptă pentru însăși existența sa împotriva unei coaliții de state occidentale hotărâte să distrugă Rusia”. Presa ucraineană reține cele mai relevante afirmații făcute de Zelenski în discursul susținut în fața Congresului american. Evropeiska Pravda: „Cele două națiuni ale noastre sunt aliate în această bătălie, iar anul viitor va fi unul decisiv în război, un moment în care curajul ucrainean și determinarea americană vor trebui să garanteze viitorul libertății noastre, al libertăţii oamenilor care își susțin valorile. Lumea este prea interdependentă pentru ca un om să poată rămâne în exterior și în siguranță când are loc o astfel de bătălie|. Agenția Ukrinform citează: „Europa este acum mai puternică și mai independentă decât oricând în istoria sa. Tirania rusă nu mai are și nu va avea niciodată nicio putere asupra conștiinței noastre. Știu că rușii pot avea și șansa de a trăi în libertate, atunci când vor învinge Kremlinul în minţile lor”. Iar agenția RBC preia concluzia consilierului prezidențial Mihailo Podoliak despre vizită: „SUA au stabilit în sfârșit că Rusia trebuie să piardă războiul”. Opinia e în concordanță cu observația ziarului spaniol El Pais: „În afară de bani, angajamentul cel mai simbolic e trimiterea unei baterii de rachete Patriot, armă pe care SUA ezitau până acum s-o furnizeze Ucrainei, în ciuda cererilor repetate ale lui Zelenski”. Italianul Corriere Della Sera apreciază că Zelenski și Biden au urmărit să obțină lucruri diferite de la acest eveniment. Dacă ucraineanul voia mai mult ajutor militar, americanul dorea și să „sondeze opiniile lui Zelenski cu privire la posibilitatea unor negocieri”. Cotidianul belgian Le Soir sesizează că vizita e și „un atu evident pentru Biden”, care „foloseşte ocazia pentru a-şi întări postura virilă şi marţială, strângându-i mână unui adevărat «erou» în sensul popular al cuvântului, în vreme ce entuziasmul în jurul persoanei sale a scăzut, esenţialmente din cauza vârstei, a mersului ezitant şi a aerului uneori pierdut”. Săptămânalul britanic The Economist explică semnificația momentului ales pentru vizită: ea e legată de tranziția politică post-electorală din SUA. În ianuarie Camera Reprezentanților va trece de sub controlul democraților sub al republicanilor și, deși ajutorul pentru Ucraina e susținut de ambele partide, republicanii au și o „minoritate gălăgioasă de izolaționiști de extrema dreaptă”, reticentă să-i înmâneze Kievului un „cec în alb”. The Telegraph conchide că dacă, așa cum a declarat Zelenski în Congres, „ucrainenii nu se vor preda niciodată, atunci Rusia nu va putea niciodată să câștige”. Momentul e asemuit totodată cu vizita lui Winston Churchill în Congres imediat după atacul de la Pearl Harbour, când premierul britanic le-a transmis americanilor că sunt „garanții victoriei finale împotriva agresorilor”. Tot așa cum sunt acum împotriva Rusiei, completează Telegraph. Editorialul din The Wall Street Journal pledează pentru mai mult ajutor militar pentru Kiev, apreciind că Zelenski „e un lider curajos și carismatic în vreme de război, iar discursul lui a explicat în mod elocvent că Ucraina luptă pentru independența ei tot așa cum și americanii au luptat odinioară”. The Washington Post reține definiția dată de Zelenski ajutorului american: „Banii voștri nu sunt pomană. Ei sunt o investiție în securitate și democrație pe plan global”. Astfel că pentru ajutor „nu există vreo alternativă rezonabilă în fața agresiunii Rusiei, o amenințarea pentru întreaga lume”, apreciază cotidianul american. În fine, revista americană The Atlantic scrie că „acel om micuț în pulover kaki de pe podiumul Camerei Reprezentanților a vorbit [și] în numele nostru. Iar primirea pe care i-au făcut-o azi președintele și Congresul îi transmite lumii că vorbele lui au fost auzite, primite și înțelese de o mare majoritate a americanilor cu mentalitate democratică. El a venit să ne mulțumească. E un pic stânjenitor, fiindcă ce au dat americanii, în esență, au fost doar bani. Poporul lui Zelenski a dat sânge, casă, confort și securitate – toate lucrurile de preț pe care o ființă umană le poate sacrifica. [Deci] răspunsul pe care i-l datorăm lui Zelenski e : «Nu, nu, nu, noi vă mulțumim»”.
|Premierul israelian desemnat Benjamin Netanyahu a declarat că se așteaptă să fie învestit din nou în funcție săptămâna viitoare, deoarece a reușit să alcătuiască un nou guvern”, informează BBC. „Guvernul de coaliție, susținut de partide ultraortodoxe și ultranaționaliste, urmează a fi cel mai de dreapta din istoria țării. El plănuiește extinderea coloniilor evreiești și să-și sporească controlul asupra forțelor de securitate și a sistemului judiciar”. France 24 consemnează că „negocierile au durat până în ultimul moment. Prim-ministrul israelian desemnat, Benjamin Netanyahu, a anunţat seara târziu că este în măsură să formeze viitorul guvern cu partenerii săi din partidele ultraortodoxe şi de extremă dreaptă”. Iar „procurorul general al Israelului a avertizat că proiecte de lege ale viitorului guvern ameninţă să facă din Israel o «democraţie care are acest nume, dar nu esenţa ei»”. Le Monde comentează că „ar fi trebuit să fie o formalitate. Dar, ca orice afacere de familie, s-a prelungit în tensiune și neîncredere. Abținându-se să ceară un nou termen-limită, Netanyahu încearcă să limiteze cererile aliaților săi și ale membrilor partidului său Likud, care îi cer angajamente scrise înainte de a-l lăsa să revină în funcție. Partidele evreiești ultraortodoxe și extrema dreaptă religioasă, care i-au asigurat victoria la alegerile legislative din 1 noiembrie, au arătat puțina încredere pe care o au în acest prim-ministru”. The Financial Times scrie în editorialul său că după alegeri „Netanyahu a încheiat înțelegeri cu rasiști anti-arabi, homofobi și politicieni condamnați penal. E un rechizitoriu teribil cu privire la până unde e dispus să meargă Netanyahu – care încă e și judecat pentru corupție – pentru a-și menține dominația asupra politicii israeliene”. Ziarul israelian The Jerusalem Post prognozează că „guvernul coaliției exclusiv de dreapta va transforma vorbele în fapte care vor viola drepturile civile și ale omului ale multor cetățeni. Cu toții vrem bună guvernare și lege și ordine, dar vrem și justiție, iar justiție reală nu poate exista fără egalitate deplină”. Ziarul liberal Haaretz crede că Netanyahu va reuși să formeze guvernul, însă va fi un premier legat la mâini politic: „Iată o știre care a apărut în fiecare publicație israeliană și care nu putea să apară decât în Israel: Benjamin Netanyahu va anunța că e în măsură să formeze un guvern, deși nu e în măsură să formeze un guvern. Dacă legislația pe care prezumtivii tăi parteneri o cer drept condiție pentru intrarea lor în guvern nu a fost adoptată, și nici un acord de coaliție nu a fost încă semnat, atunci de ce îmi spui că ai reușit să formezi un guvern?”/asuba/atataru
(Andrei Suba, RADOR)
