Presa internațională analizează evenimentele anului care se încheie, o mare parte a atenției fiind concentrată pe războiul din Ucraina. Invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, a uimit lumea și a răsturnat politica globală, constată Foreign Policy, subliniind că, în Europa, vechile alianțe – și vechile schisme – au fost revigorate, iar ipotezele privind neutralitatea, autoapărarea și cheltuielile militare au fost reexaminate, în timp ce Statele Unite au depus eforturi pentru a uni continentul în apărarea Ucrainei. Pe de altă parte, adaugă revista americană de politică externă, Rusia și-a îndreptat privirea spre China pentru a-și susține economia, pe măsură ce sancțiunile occidentale au început să fie aplicate. Totodată, o mare parte a restului lumii, din America Latină până în Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud, a încercat să mențină o linie fină față de ceea ce uneori a perceput ca fiind o reeditare a Războiului Rece, mulți alegând să revină la o versiune a strategiei de nealiniere pe care s-au bazat în acele vremuri. În Ucraina, iarna nu va îngheța războiul, deși Kremlinul își declară în mod constant disponibilitatea de a negocia, notează The Guardian. Pentru Kiev și aliații săi, declarațiile președintelui rus Vladimir Putin sunt doar un truc pentru a câștiga timp, după mai multe înfrângeri ale forțelor ruse pe câmpul de luptă, continuă ziarul britanic. De asemenea, Casa Albă a indicat că Putin nu și-a dovedit dorința de a negocia încheierea războiului, ci mai degrabă invers, tot ce face contribuind la escaladare, adaugă El Pais. Și, la o zi după ce președintele Putin s-a declarat deschis negocierilor, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat că Ucraina și Occidentul ar încerca să-i distrugă țara, iar Kievul trebuie să îndeplinească cerințele Moscovei, altfel, armata va face acest lucru, reține Stars and Stripes. În discursul său zilnic, citat de The Kyiv Independent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut compatrioților săi să se pregătească pentru un sfârșit de an „întunecat și dificil”. În același timp, șeful Departamentului de Securitate Cibernetică din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei, Ilia Vitiuk, a anunţat că a neutralizat peste 4.500 de atacuri cibernetice ruseşti care au vizat ţara de la începutul anului, scrie Les Echos. Potrivit oficialului ucrainean, numărul de atacuri a fost de trei ori mai mare în 2022 față de 2021. Potrivit lui Vitiuk, Moscova ţinteşte în special sectorul energiei, logistica, instalaţiile militare, ca şi bazele de date guvernamentale şi sursele de informaţii, detaliază Les Echos. Există o „probabilitate foarte mare” ca Uniunea Europeană să fie lovită de întreruperi generalizate de electricitate în viitorul apropiat din cauza atacurilor cibernetice rusești, potrivit afirmațiilor făcute de ministrul austriac al Apărării, Klaudia Tanner, într-un interviu pentru Die Welt. „Atacurile rusești de hacking asupra surselor de energie din vest sunt un mijloc de război hibrid”, a adăugat Tanner, pentru Die Welt.
Războiul din Ucraina va continua în 2023, declanșând o criză globală a gazelor și provocând ordinea mondială de după Războiul Rece, crede Stratfor, iar The Wall Street Journal opinează că problema ordinii mondiale devine tot mai dificilă, pe măsură ce rivalitatea dintre marile puteri se intensifică, China reprezintă o provocare mult mai complexă decât a fost vreodată fosta URSS, iar încrederea se disipează pe plan internațional, în timp ce potențialul de conflict global crește neîncetat.
În același timp, Rusia anunță că va interzice vânzarea de petrol către țările care utilizează un preț plafonat, anunță Bloomberg. Măsura vizează țările Uniunii Europene, ale G7 și Australia, care au decis recent plafonarea prețului petrolului rusesc, explică Le Figaro. Moscova a făcut eforturi să-și vândă hidrocarburile, deoarece clienții săi occidentali, care cumpărau 60% din producția Rusiei înainte de război, și-au redus aprovizionarea, detaliază Le Monde. Rusia a transformat energia într-o armă, de ani de zile, scrie The Conversation, iar pentru anul următor, aprovizionarea cu energie va fi un proiect major pentru Europa și nu numai.
În ajunul Anului Nou, toată lumea se ocupă de predicții, a scris pe Telegram și pe Twitter Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost preşedinte al țării, făcând o serie de profeții bizare pentru anul 2023, notează The Independent. Medvedev a prezis că anul viitor prețurile petrolului și gazului vor exploda, Polonia și Ungaria vor ocupa regiunile vestice ale fostei Ucraine, cum o numește el, va apărea un al patrulea Reich, va izbucni un război între Germania și Franța, Marea Britanie va reveni în Uniunea Europeană, după care UE se va dezintegra, iar în SUA va fi un război civil, care îl va propulsa pe Elon Musk la președinție. Previziunile i-au atras atenția miliardarului american, care a reacționat calificând viziunea geopolitică a aliatului de nădejde al lui Putin drept una epică, scrie The Telegraph.
Există pericolul ca un alt butoi cu pulbere să se aprindă în Europa, titrează China Daily și atenționează că actuala confruntare dintre Serbia și Kosovo nu aduce nimic bun pentru continentul afectat deja de conflictul dintre Rusia și Ucraina și de consecințele lui, de la criza energetică severă, până la explozia inflației. Cum războiul din Ucraina continuă să prevestească probleme pentru Europa, spectrul războiului din Kosovo ar putea fi revigorat și ar putea bântui continentul curând, crede ziarul chinez, îndemnând toate părțile să dea dovadă de mai multă înțelepciune politică, pentru a evita o asemenea perspectivă sumbră./czaharia
(Cristina Zaharia – RADOR)
