”Armistițiul de Crăciun care nu a existat”, titrează BBC, în timp ce La Stampa notează că încetarea focului, declarată unilateral de președintele rus pentru Crăciunul Ortodox pe stil vechi, nu a fost respectată: forțele ruse și ucrainene s-au acuzat reciproc că au continuat bombardamentele chiar și în ajunul Crăciunului. Ba chiar, armata rusă a reclamat duminică uciderea a peste 600 de militari ucraineni în urma unui atac masiv cu rachete asupra unei unități din Kramatorsk, ”ca răzbunare pentru masacrul de la Makiivka din 31 decembrie”, transmite agenția rusă Tass, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova. Euronews observă însă că numărul victimelor este pus în discuție după ce purtătorul de cuvânt al forțelor armate de la Kiev a negat datele furnizate de Kremlin, iar reporterii internaționali prezenți la fața locului nu au raportat nicio activitate deosebită la Kramatorsk, nici măcar la morgă. Totuși Kremlinul se pregătește pentru o contraofensivă majoră, constată The Telegraph, în timp ce The Guardian, preluând informații de la agenți secreți militari ucraineni, scrie că Rusia ar fi gata să dispună mobilizarea a nu mai puțin de 500.000 de recruți în ianuarie, în plus față de cei 300.000 chemați în octombrie, ceea este un alt semn evident că președintele Vladimir Putin nu are intenția de a pune capăt războiului. La Libre Belgique observă că ”pe măsură ce Rusia înregistrează înfrângeri militare, retorica religioasă a căpătat din ce în ce mai multă amploare”, iar ”începând din toamnă, înalţi oficiali şi presa prezintă intervenţia în Ucraina ca pe un „război sfânt” contra Occidentului descris ca decadent”. ”Însă această implicare a Bisericii în conflict şi retorica din ce în ce mai religioasă care îl înconjoară nu se bucură de unanimitate în Rusia” mai constată cotidianul belgian, amintind că încă din martie anul trecut, un articol împotriva „războiului fratricid” fusese semnat de 293 de oameni ai bisericii, ceea ce indică divergențe inclusiv în cadrul clerului rus. ”Un război, care este o formă de crimă, nu poate avea niciun sens spiritual”, a subliniat Andrei Kordocikin, preot al Bisericii Ortodoxe ruse, dar care slujește la Madrid, într-un interviu pentru Agenția France Presse.
”China se redeschide spre lume” titrează Wall Street Journal, detaliind că mii de pasageri internaționali au sosit pe aeroporturile din China continentală, după ce Beijingul a eliminat restricțiile de carantină pentru sosirile din străinătate. ”Se încheie astfel aproape trei ani de izolare autoimpusă sub semnul ”ZeroCovid” (un obiectiv eșuat!). Și asta în ciuda faptului că țara se confruntă din nou cu o creștere a cazurilor de Covid”, constată Euronews. Le Figaro observă că ”moartea mai multor personalități chineze întărește suspiciunile cu privire la bilanțul real al Covid-19 în China”, iar oamenii se îndoiesc din ce în ce mai mult de sinceritatea guvernului, acuzând o subraportare a cazurilor și a deceselor. De altfel, Beijingul a renunțat să mai publice date zilnice, iar pentru data de 7 ianuarie a raportat doar 2 decese pentru China continentală, notează Reuters.
Și în Statele Unite există temeri legate de un nou val de Covid, remarcă Washington Post, explicând că o noua variantă devine dominantă în mai multe părți ale țării, din cauza unei combinații puternice de mutații care fac mai ușoară răspândirea pe scară largă, inclusiv printre cei care au fost vaccinați sau infectați anterior.
În Europa, cea mai mare parte a sistemelor de sănătate – epuizate deja de cei trei ani de pandemie – se luptă simultan în această iarnă cu o „triplă epidemie” de Covid, gripă sezonieră și virusul respirator sincițial (RSV), observă The Telegraph, dând și câteva exemple. Astfel, în Italia, medicii au avertizat că departamentele de urgență sunt „împinse la limită” după ce cazurile de gripă au atins cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, în timp ce medicii spanioli au intrat în grevă reclamând o epuizare cronică. Autoritățile din Franța au recomandat oamenilor să poarte din nou măști în interior, din cauza numărului în creștere de infecții, iar Suedia avertizează că ”răspândirea virusurilor respiratorii este la nivel foarte ridicat, iar povara asupra sistemului medical este uriașă”. Dincolo de valurile epidemice, cotidianul britanic observă presiunea din ce în ce mai mare asupra sistemelor europene de sănătate în condițiile în care nevoile de sănătate au crescut din cauza îmbătrânirii populației și a răspândirii obezității, dar finanțarea a rămas aceeași sau chiar a scăzut. Toate acestea duc la timpi mari de așteptare pentru acordarea serviciilor medicale necesare, concluzionează The Telegraph, încercând să arate că actuala criză a sistemului britanic de sănătate nu este singulară. The Guardian consideră însă că sistemul de sănătate britanic este ”bolnavul Europei”, iar eșecul reformării sistemului de asistență socială a dus la blocaje în serviciile de sănătate care luptă să supraviețuiească cu resursele limitate de care dispun. Potrivit The Independent, premierul Rishi Sunak a oferit o „fărâmă de optimism” pentru soluționarea conflictului de muncă declanșat de lucrătorii din sistemul medical britanic, manifestând pentru prima dată dorința de a răspunde cererilor asistenților pentru salarii mai mari. Pe de altă parte, Sunak a generat iritare în Marea Britanie, după ce într-un interviu acordat BBC a refuzat în mod repetat să spună dacă apelează la serviciile private de sănătate în locul celor publice, insistând să răspundă doar că ”nu este prea relevant”. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
