A crescut proporția europenilor care consideră că criza energetică din UE este parțial rezultatul politicii energetice eronate a Comisiei Europene, a precizat miercuri Fundația „Századvég” (Sfârșit de Secol) într-un comunicat remis Agenției de Presă MTI.
În timp ce anul trecut 75% din populația adultă a considerat că Bruxellesul este responsabil, în decembrie acest procent a crescut la 79 la sută, potrivit sondajul intitulat „Proiectul Europei” al Fundaţiei Századvég, care a amintit: După prima majorare semnificativă a prețurilor la energie din toamna anului 2021, mulți experți au sugerat că problemele structurale ale pieței europene a energiei sunt, în mare măsură, rezultatul politicilor de la Bruxelles, bazate pe ideologie.
Reprezentanții Comisiei Europene au susținut la vremea respectivă că criticile sunt nefondate, majorarea prețului este doar temporară, iar eforturile pentru a realiza o transformare extremă a sistemului energetic trebuie intensificate, potrivit comunicatului, care mai precizează: După izbucnirea războiului, Bruxellesul și-a concentrat politica sa energetică asupra sancționării transportatorilor de energie ruși, restricționând și mai mult piața energetică europeană.
La fel ca și sondajul Proiectului Europei efectuat în perioada 3 ianuarie – 14 februarie 2022, înainte de izbucnirea războiului, şi cercetarea realizată între 13 octombrie și 7 decembrie 2022 a evaluat, de asemenea, proporția populației adulte europene care consideră că Bruxellesul este responsabil pentru criza energetică europeană. Chiar și rezultatele cercetărilor dinainte de război au arătat că argumentul Comisiei Europene, conform căruia trebuie să își intensifice eforturile anterioare în domeniul politicii energetice, nu corespunde cu opinia cetățenilor europeni.
Nemulțumirea europenilor a fost amplificată și mai mult de politica de sancțiuni a Bruxellesului și de creșterile de prețuri rezultate, a subliniat Fundaţia Századvég, menţionând că această întrebare este cel mai puțin dezbinătoare între greci, croați și germani, în aceste ţări 86%, 86% și 85% dintre respondenții cred că eforturile Bruxelles-ului sunt responsabile pentru criza energetică. În toate cele trei țări, proporția a crescut în perioada analizată. Cazul Germaniei este deosebit de interesant, deoarece bazele politicii energetice anterioare a Comisiei Europene, înainte de război, erau în mare parte în conformitate cu măsurile germane.
Responsabilitatea Bruxellesului îi divizează cel mai mult pe respondenții danezi (60-40%), unguri (65-35%) și olandezi (67-33%), în timp ce analizele anterioare sugerează că rezultatele din Danemarca și Olanda pot fi explicate prin sprijin social mai mare pentru sancțiuni. În Ungaria, ponderea relativă mai mică se datorează, probabil, faptului că populația este mai puțin expusă la efectele negative ale sancțiunilor decât cetățenii din alte țări europene, datorită măsurilor guvernamentale, se mai arată în comunicat./vblanka/asalar
(MTI – 11 ianuarie)
