Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat la Bruxelles a treia declarație privind cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO pentru acordarea de ajutor Ucrainei, citim în La Stampa. „Președintele Putin a vrut să ne despartă, dar a eșuat, a subliniat secretarul general al NATO, recunoscând totodată că țările din NATO și UE au rămas fără stocuri pentru a oferi ajutor Ucrainei. „Întotdeauna am spus că între respectarea liniilor directoare ale NATO privind stocurile de arme sau sprijinirea Ucrainei, este mai important să alegem Ucraina”, a mai adăugat Stoltenberg.
La Libre Belgique reține că oficialii UE și ai NATO au subliniat că „Ucraina trebuie să primească tot materialul militar de care are nevoie şi pe care îl poate folosi pentru a-şi apăra teritoriul”, reamintind că europenii au fost primii care au furnizat echipamente militare Ucrainei, la scurt timp după începerea conflictului. Pe de altă parte, publicația belgiană subliniază că Franţa, Germania şi Statele Unite au anunţat că trimit blindate – AMX-10 franceze, Marder germane şi Bradley americane – dar fiecare are un armament diferit şi utilizează muniţie diferită, ceea ce complică utilizarea lor în teren. Într-o analiză pe același subiect, publicată sub titlul „Sprijinirea Ucrainei pentru asigurarea păcii”, Le Monde trece în revistă opțiunile Occidentului în fața agresiunii ruse. Pe de o parte există presiunea de a ajuta Kievul pentru a limita acțiunile Rusiei, pe de altă parte furnizarea de arme și echipamente ridică problema pericolului escaladării. Ajutorul militar occidental a fost continuu și ajustat în funcție de obiectivele ucrainenilor, iar recentele decizii ale Franței, Statelor Unite și Germaniei de a livra Ucrainei blindate ușoare de luptă marchează o nouă etapă. Este vorba de a ajuta țara atacată nu doar să se apere și să ajungă la o negociere în cea mai bună situație posibilă, ci să-și recupereze întreg teritoriul prin alungarea armatei ruse și să-i aducă în fața justiției internaționale pe cei responsabili de crime de război. Cu toate acestea, ideea cancelariilor rămâne aceea de a-i ajuta pe ucraineni, fără a alimenta retorica rusă care prezintă democrațiile occidentale drept agresori, conchide principalul cotidian francez.
În Bulgaria, criza politică se prelungește. Perspectivele închegării unei coaliții de guvernare sunt reduse, scrie publicația sofiotă BNR, care citează analiști politici consacrați. „Cea mai bună şansă, în acest moment, o are acordarea mandatului de premier unui reprezentant al fomațiunii ‘Bulgaria Democrată’. Dar dacă acesta va veni cu priorităţi pentru reforma judiciară, a sistemului de sănătate şi a educaţiei, GERB – partidul fostului premier Boiko Borisov – nu le va susţine. În fiecare partid există două curente distincte – unul favorabil alegerilor anticipate, pentru a nu suferi prejudiciul asumării răspunderii politice, și unul dornic de compromis pentru formarea unui cabinet cu majoritate confortabilă”.
O altă publicație bulgară, Focus, reține declarația preşedintelui partidului „Bulgaria Democrată”, Hristo Ivanov, a cărui formaţiune politică este pregătită să îşi asume responsabilitatea formării unui cabinet. Ivanov propune cinci obiective naţionale de guvernare, care completează practic arhitectura visului unei Bulgarii europene: intrarea în Spaţiul Schengen şi zona euro, realizarea reformei judiciare, îndeplinirea Planului de Redresare şi Rezilienţă şi modernizarea armatei. În schimb, dacă se va ajunge la noi alegeri anticipate, va fi pusă la îndoială soluţionarea acestor sarcini, în special aderarea la zona euro.
„Noul an va fi mai dificil din punct de vedere economic decât cel pe care îl lăsăm în urmă” – avertizează Le Monde, citând ultimul raport al Băncii Mondiale care revizuiește în jos previziunile de creștere pentru 2023. „Această încetinire bruscă este de așteptat să fie larg răspândită, previziunile fiind sumbre pentru 95% din economiile avansate, a căror creștere nu este de așteptat să depășească 0,5% în 2023, și aproape 70% din țările emergente și în curs de dezvoltare”. Această încetinire este în mare parte rezultatul războiului din Ucraina și al consecințelor acestuia – lipsa materiilor prime, chiar dacă prețurile la energie s-au redus în ultimele săptămâni, perturbarea lanțurilor de producție, incertitudini, precum și încetinirea celor trei mari motoare economice ale lumii – Uniunea Europeană, Statele Unite şi mai ales China, se arată în raportul instituției cu sediul la Washington. Le Monde adaugă că la încetinirea activității contribuie, în mare măsură, și creșterea ratelor de referință adoptată de marile bănci centrale pentru a reduce inflația.
Presa internațională urmărește și evoluția pandemiei de coronavirus. „Nici o amenințare iminentă pentru Europa”, titrează Rai News. „În fața îngrijorării crescânde privind răspândirea unor noi variante după deschiderea granițelor Chinei, Organizația Mondială a Sănătății dă asigurări că tulpinile prezente în această țară au circulat deja în UE”. Pe de altă parte, analiștii remarcă faptul că este nevoie de mai multă transparență din partea autorităților de la Beijing, care continuă să blocheze schimbul de date privind evoluția bolii, adaugă Rai News. Mai puțin optimist este articolul apărut în Washington Post, potrivit căruia noua variantă XBB.1.5 devine rapid tulpina dominantă în Statele Unite ca urmare a unui mix de mutații care o fac mai rapid transmisibilă, inclusiv în rândurile celor care au fost vaccinați sau care au trecut prin boală. La trei ani de la apariția noului coronavirus, suntem oare în fața unui alt val global de infectări? se întreabă retoric cotidianul american.
(R.L., Agenția de Presă Rador)/rlambru/dsirbu
