Dragi prieteni, din cauza războiului din Ucraina, transmitem ştiri în limba ucraineană, de la Radio România Internaţional, cu informaţii despre ajutorul acordat de statul român, de instituţii şi ONG-uri, Ucrainei şi poporului ucrainean, dar şi despre demersurile pe care Bucureştiul le întreprinde pentru refugiaţii ucraineni rămaşi în România şi pentru cei care vin din Ucraina sau prin Republica Moldova. La microfon Vasile Captaru.
1) Primăria Municipiului Timişoara (vestul României), prin Direcţia de Asistenţă Socială, a deschis primul Centru de Rezilienţă şi Mobilizare Comunitară din România, lângă Gara de Nord, spaţiul urmând să fie folosit în cazuri excepţionale cu destinaţia de coordonare şi activare a societăţii civile pentru un răspuns imediat la situaţii de criză extremă care afectează oraşul.
Pregătirea e cheia succesului şi de aceea am deschis un centru care să mobilizeze comunitatea locală în situaţii de criză şi care să facă Timişoara un oraş rezilient. Este unic în România, a declarat primarul Dominic Fritz. Ce am învăţat din aceşti ultimi ani este că România nu este pregătită pentru situaţii excepţionale, iar statul se mişcă foarte greu când inimaginabilul devine realitate. La începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, societatea civilă s-a mobilizat exemplar ca să-i sprijine pe ucrainenii care au fugit din calea războiului, dar fără o coordonare centrală. Nimeni nu a aşteptat după stat. Din aceste lecţii învăţăm şi vrem ca Timişoara să fie pregătită pentru următoarea criză majoră, fie că e pandemie sau val de refugiaţi sau altceva, a adăugat primarul.
Spaţiul în care funcţionează Centrul aparţine municipalităţii şi a fost renovat la finalul lui 2022, în parteneriat cu cluburile Lions Timişoara. Centrul este utilizat ca spaţiu de gestionare a serviciilor şi beneficiilor sociale pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina.
2) Anul 2022 a fost cel mai satisfăcător pentru cei mai mulţi dintre români (54%) în comparaţie cu 2020 (24%) şi 2021 (22%), ani puternic marcaţi de restricţiile cauzate de pandemie, arată un studiu Reveal Marketing Research. 48% dintre respondenţi se declară optimişti cu privire la 2023, în timp ce doar 15% se declară pesimişti. 2022 a marcat sfârşitul restricţiilor cauzate de pandemia Covid-19, însă această realizare a fost urmată de un an plin de dezamăgiri, fie că vorbim de războiul din Ucraina sau de nivelul extrem de ridicat al inflaţiei, care a cauzat greutăţi financiare pentru majoritatea românilor. Studiul mai arată că nivelul de optimism descreşte odată cu înaintarea în vârstă. În ceea ce priveşte aşteptările românilor de la 2023, aceştia sunt cei mai optimişti cu privire la îmbunătăţirea situaţiei financiare personale comparativ cu 2022 (43%). Nivelul de pesimism atinge cele mai mari valori dacă este luat în calcul parcursul ţării din 2023, îmbunătăţirea situaţiei economice şi diminuarea nivelului de corupţie fiind percepute ca obiective greu sau imposibil de realizat. Rămânând în zona contextului socio-politic actual, românii sunt în general în expectativă, cu doar 3 din 10 fiind de părere că în 2023 situaţia de conflict din Ucraina se va ameliora sau finaliza.
3) Ştirile în limba ucraineană sunt difuzate de posturi ale radioului public din România astfel: la Radio Sighet la orele 11.00 şi 14.00, la Radio Iaşi şi Radio Constanţa la 9.00, 14.00 şi 18.00, la Radio Chişinău la 10.00, 15.00 şi 20.00, la Radio România Internaţional în programele de la 18.00, 20.00 şi 22.00, şi pe site-ul www.rri.ro. Radio România retransmite live, online, programul 1 al Radio Ucraina (UR-1). Intraţi pe www.srr.ro.
