Cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa, descoperit în Suedia

În Europa a fost găsit un nou zăcământ mineral de pământuri rare, cel mai mare de pe continent. Descoperirea a fost făcută în Suedia de compania minieră de stat suedeză Lkab, care a declarat că a identificat în zona Kiruna resurse de peste un milion de tone de oxizi de pământuri rare, materii prime foarte rare, dar astăzi din ce în ce mai solicitate pentru că sunt esențiale pentru multe procese de producție ale celor mai inovatoare tehnologii: de la smartphone-uri, la panouri solare și mașini electrice și hibride. „Aceasta este o veste bună, nu numai pentru Lkab, pentru regiune și pentru poporul suedez, ci și pentru Europa și pentru climă”, a spus directorul general al companiei, Jan Mostrom, potrivit căruia mina „ar putea deveni o piatră de temelie importantă pentru producția de materii prime critice, care sunt absolut cruciale pentru a permite tranziția ecologică”.
Elementele pământurilor rare nu sunt exploatate în prezent în Europa, iar regiunea depinde de importurile din străinătate, în special din China, în timp ce este prevăzut ca cererea să crească în următorii ani, din cauza creșterii vehiculelor electrice și a energiei regenerabile. „Electrificarea, autosuficiența și independența UE față de Rusia și de China vor începe în mine”, a exaltat ministrul Energiei, Întreprinderilor și Industriei, Ebba Busch. Totuși, drumul pentru extracția de zăcământ în Suedia este lung. Lkab a declarat că dorește să depună o cerere de concesiune pentru exploatare în 2023, dar a adăugat că va dura cel puțin 10-15 ani pentru a putea începe extracția de zăcământ și expedierea pe piață.
Pământurile rare sunt alcătuite din 17 materii prime, precum disproziu, neodim, ceriu, holmiu, praseodim, descoperite la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Suedia. Fiecare dintre ele are proprietăți diferite, dar aceste elemente au fost grupate sub același nume, deoarece sunt adesea prezente în aceleași soluri. Odată extrase, trebuie să fie supuse unui tratament de „separare”, pentru a diferenția diferitele minerale. Datorită caracteristicilor fizico-chimice deosebite, prezintă o importanță fundamentală în componentele materialelor de înaltă tehnologie, precum smartphone-uri, computere, tablete, mașini electrice, turbine eoliene.
Comisia Europeană consideră pământurile rare printre cele mai critice resurse pentru regiune, dar se străduiește să își asigure suficiente aprovizionare pentru a extinde piața blocului. Conform calculelor Universității KU Leuven din Belgia, pentru a înlocui hidrocarburile și a atinge neutralitatea carbonului în 2050, UE va avea nevoie de 26 de ori mai multe pământuri rare decât în ​​prezent.
La nivel global, China este principalul producător și, potrivit unui raport al firmei de consultanță Adamas, exploatează în prezent aproximativ 70% din minele de pământuri rare la nivel global și gestionează între 85% și 90% din procesarea acestora. Aproximativ 94% dintre pământurile rare extrase în gigantul asiatic provin din zăcăminte de bastnazit. Zăcământul principal este situat la Bayan Obo, în Mongolia Interioară (83%).
Guvernul comunist a susținut sectorul cu investiții publice masive, care au făcut posibilă menținerea unei rețele vaste de rafinare a materiilor prime, făcând astăzi ca mulți producători de pe planetă să exporte mineralele lor. Totuși, această dominație a venit la un preț colosal pentru mediul înconjurător. Depozitele acestor materiale se găsesc peste tot în lume. Principalele sunt, pe lângă China, în Statele Unite, Australia și Rusia, dar există și unele în Canada, India, Africa de Sud și Asia de Sud-Est.
Înainte de descoperirea suedeză (un milion de tone de oxizi de pământuri rare estimate), US Geological Survey estima rezervele mondiale la 120 de milioane de tone, dintre care mai mult de o treime, 44 de milioane de tone, situate în China, 22 milioane în Vietnam, 21 milioane în Brazilia, 12 milioane în Rusia și 7 milioane în India. Alte zăcăminte importante sunt situate în Groenlanda și exploatarea lor este disputată între Statele Unite, Europa și China, dar țara este reticentă în a le folosi, deoarece extracția are un impact foarte ridicat asupra mediului.
https://europa.today.it/attualita/europa-giacimento-terre-rare.html
Traducerea: Oana Avram/oavram