Într-o zi de 18 ianuarie 1892, se năștea în Harlem, Georgia (SUA), Norvell Hardy, cunoscut mai ales sub numele Oliver Hardy (sau Bran) A fost actor și regizor, îndrăgit mai ales pentru rolul lui Bran, jucat în duetul comic Stan și Bran.
Viața
S-a născut în Georgia, Harlem, cu numele de Norvell Hardy. Tatăl său, un veteran al războiului din 1862, în regimentul al 16-lea georgian, era colector de taxe pentru statul Columbia. Mama sa avea rădăcini americane și scoțiene. Părinții s-au căsătorit pe 12 martie 1890. Mama sa era la al doilea mariaj, iar tatăl său, la a treia căsătorie. Înaintea de naștearea lui Norvell, familia sa s-a mutat la Madison, pentru că mama sa deținea o casă la Harlem. Tatăl său a decedat la nici un an după naștearea lui Norvell. Mama sa și cei patru frați ai săi au rămas singuri. Fratele mai mare al lui Oliver, Sam, s-a înecat în râul Oconee, el fiind cel care l-a scos la mal, dar nu a putut să-l resusciteze, iar acest eveniment tragic l-a marcat multă vreme.
În copilărie, micul Hardy era considerat dificil, motiv pentru care a fost trimis la Colegiul Militar din Milledgeville. În 1905, când avea 13 ani, a fost înscris la Colegiul Young Harris pentru semestrul de toamnă, dar nu a fost prea interesat de școală, pentru că descoperise muzica și teatrul.
În 1910, în orașul său natal s-a deschis un cinematograf numit The Palace. Hardy muncește acolo pe mai multe funcții: ca proiecționist, vânzător de bilete, om de serviciu și, în cele din urmă, administrator al sălii. Curând a devenit obsedat de cinematografie și, după ce un prieten i-a sugerat să se mute în Jacksonville, Florida, unde se făceau multe filme, face asta în 1913 și în același an a cunoscut-o pe pianista Madelyn Saloshin, cu care s-a căsătorit pe 17 noiembrie.
În 1921, apare în filmul “The Lucky Dog”, produs de Broncho Billy Anderson, alături de Stan Laurel. Apoi, timp de cinci ani, carierele celor doi nu s-au mai intersectat. Abia în 1926 Hardy urma să apară în “Get ‘Em Young” împreună cu Laurel, dar a fost spitalizat pe neașteptate și a pierdut rolul.
S-ar putea spune, aşadar, că în 1926, atunci când s-au întâlnit în Culver City, California, Stan şi Oliver erau doi bărbaţi trecuţi deja prin viaţă şi copţi din punct de vedere artistic. Primul avea 36 de ani, celălalt, 34. Destinul îi adusese în acelaşi punct, la casa de producţie a lui Harold Eugene Roach, Hal Roach Studios, unde s-au angajat amândoi. Ideea genială de a-i alătura i-a aparţinut regizorului de la Hal Roach Studios, Leo McCarey. “Nu sunt atât de prost pe cât arăţi tu”, i-a spus, într-o zi, Stan lui Oliver. Iar aceasta a devenit una dintre cele mai savuroase replici ale celor doi comedianţi, care au făcut împreună peste 120 de filme, dintre care o serie de scurtmetraje mute. Un an mai târziu, în 1927, Laurel și Hardy au început să facă echipă și așa a început seria ”Stan și Bran” (Laurel și Hardy), care a avut un succes fulminant.
Filmele lor erau difuzate nu doar în cinematografele americane, ci și în cele europene, iar presa îi urmărea peste tot. În 1937, Oliver Hardy a divorțat de soția sa, Myrtle Reeves și se căsătorește anul următor cu scenarista Virginia Lucille Jones.
În 1949 Laurel si Hardy încep cânte pentru USO, sprijinind trupele aliate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1941 semnează un contract cu 20th Century-Fox, apoi cu Metro Goldwyn Mayer, studiouri care au produs filme cu bugete uriașe. Inițial cei doi comedianți au fost angajați doar ca actori, fiind oarecum forțați să cedeze dreptul de scriere și editare a textelor către echipele de producție ale studiourilor, dar pentru că peliculele lor aveau un succes uriaș, treptat actorii au primit dreptul de a avea contribuții creative la scenariile pe care le jucau.
În 1947, cuplul comic pleacă într-un turneu de șase săptămâni în Regatul Unit, apoi în Scandinavia, Belgia, Franța. Evoluează și într-un spectacol special pentru regele George al VI-lea.
În perioada 1950-1951, Laurel și Hardy au realizat ultimul lor film, “Atoll K”, cunoscut și sub numele “Utopia”. Adevăraţi clasici ai comediei mondiale, Laurel şi Hardy erau iubiți de public, care se înghesuia să ii vadă.
Aflaţi în turneu în Irlanda, în 1953, artiştii au trăit unul dintre cele mai emoţionante momente atunci când, mergând pe o stradă din Queenstown, clopotele bisericii au reprodus celebra melodie a genericului lor, The Cuckoo Song. “Am plâns amândoi atunci, fiindcă am simţit atâta dragoste venind din partea tuturor”, a mărturisit sensibilul Laurel. Marii comedianți au avut și două apariții TV în direct: în 1953, într-o transmisie BBC, Face the Music, și în decembrie 1954 în emisiunea This Is Your Life de la NBC. Ar fi trebuit să apară apoi într-un serial produs de NBC, dar filmările au fost amânate pentru că Laurel a suferit un accident vascular cerebral urmat de o convalescență îndelungată. Mai târziu în acel an, în timp ce Laurel se recupera, Hardy a avut un atac de cord și un avc din care nu și-a mai revenit niciodată. A slăbit 68 de kilograme în câteva luni, iar acest fapt i-a schimbat complet aspectul cu care publicul era obișnuit.
Urmează o deteriorare accentuată a sănătății. Oliver Hardy suferă încă un accident vascular cerebral pe 14 septembrie 1956 și rămâne imobilizat la pat, neputând vorbi timp de câteva luni. Apoi suferă alte două AVC-uri la începutul lunii august 1957, intră în comă și moare din cauza unei tromboze cerebrale, pe 7 august 1957, la vârsta de 65 de ani. Conform dorinței sale, trupul i-a fost incinerat, iar cenușa a fost înmormântată în Cimitirul Valhalla Memorial Park din North Hollywood.
Ironia a făcut ca Stan, la rândul lui foarte bolnav, să nu poată ajunge la înmormântare. “Babe ar înţelege”, a spus el.
Autor: Alexandru Balaci
Bibliografie
https://www.britannica.com/biography/Oliver-Hardy
https://historia.ro/sectiune/general/stan-si-bran-vietile-din-spatele-cortinei-566992.html
RADOR – 18 ianuarie
