26 ianuarie 2023
Anul 2022 a marcat sfârșitul (încă relativ) al pandemiei Covid-19. Cu toții am recăpătat plăcerea de a fi împreună, de a lua masa împreună sau de a merge la cinema. Cu toate acestea, viața normală nu mai este aceeași cu cea dinainte de pandemie. Într-adevăr, pandemia a schimbat relația noastră cu tehnologia, cu informația, cu ceilalți. În primul rând, teoriile conspirației s-au înmulțit, câștigând tot mai mulți adepți, iar în al doilea rând, intoxicarea cu știrile false – cunoscute și sub numele de fake news – a circulat cu mare viteză, în special prin intermediul rețelelor de socializare, răspândind zvonuri care au devenit greu de controlat pentru a restabili adevărul. Cu toate acestea, tehnologia ne-a permis, de asemenea, să rămânem aproape unii de alții; fără să ne întâlnim, ne puteam vedea, auzi și vorbi unii cu alții. Astfel, și-a dublat inventivitatea și creativitatea pentru a ne permite să menținem legăturile sociale, timp în care cercetătorii din întreaga lume au lucrat la aceeași enigmă: găsirea unui vaccin.
Întrebarea privitoare la tehnologia digitală este o sabie cu două tăișuri, atunci când este vorba de devenirea și dezvoltarea ființei umane. Fără a fi o soluție miraculoasă care ar trebui urmată orbește, digitalul facilitează multe dintre interacțiunile și acțiunile noastre zilnice. Așadar, ar trebui oare să ne oprim aici sau să mergem înainte?
Pentru a încerca să răspundem la această întrebare, propunem o nouă ediție a Nopții ideilor care să pună în discuție următoarele concepte: de la agitația mediatică din jurul știrilor false la procesul neurologic al creierului ce intervine atunci când aderă la teoriile conspirației și la creșterea sau reducerea utilizării soluțiilor digitale în viața noastră de zi cu zi, în mediul urban. Cercetători universitari în domeniul neuroștiințelor, jurnaliști, istorici și activiști francezi și români care au păreri diferite despre lumea digitală vor veni să dezbată aceste probleme în cadrul a trei conferințe.
Program:
Expoziția “Fake News : Artă, Ficțiune, Minciună”
Loc: ARCUB
Perioada expoziției: 10-26 ianuarie 2023
***
Conferința 1: Întoarcere în decembrie ’89 în Timișoara: un caz de frenezie mediatică
Dată și oră: 26 ianuarie, orele 18:00-19:30
Loc: Arcub, Sala Cafenea
Invitați:
- Marc Semo, jurnalist la ziarul Monde
- Bogdan Oprea, jurnalist și profesor la facultatea de jurnalism a Universității din București, specialist în tehnici de dezinformare
- Constantin Corneanu ,istoric și specialist român în geopolitică
Moderator: Paul Cozighian, corespondent în România (martor la revoluția din 1989)
Rezumatul evenimentului: Pornind de la una dintre cele mai cunoscute manipulări ale faptelor: falsul mormânt comun din Timișoara, este interesant să analizăm această știre incorectă, care a fost raspândită înaintea erei digitale și a mediatizării.
***
Conferința 2: Orașul viitorului: smart city sau low tech?
Dată și oră: 26 ianuarie, orele 19:00-20.00
Loc: Atrium, Institutul francez din București
Invitați:
– Bela Loto-Hiffler, fondatoarea asociației Point de M.I.R (Maison de l’Informatique plus Responsable) al cărei obiectiv este sensibilizarea publicului larg cu privire la impactului tehnologiilor digitale asupra mediului.
– Florin Nemtanu, profesor asociat și coordonatorul programului masteral “Sisteme inteligente pentru transport” la Universitatea Politehnică din București, consultant pe tema transportului și a mobilității urbane.
– Gratian Mihalescu, fondatorul UrbanizeHub, un think tank care organizează dezbateri privind dezvoltarea durabilă urbană și despre conceptul de smart city.
Moderator: Zoli Tóth, realizatorul emisiunii “Ecofrecvența” pentru postul RFI și militant pentru ecologie
Rezumat: Față în față cu urgența climatică și cu necesitatea tranziției ecologice în zonele urbane, experții au dezvoltat două viziuni opuse care se confruntă. Pe de-o parte, conceptul de smart city se bazează pe inteligența artificială și pe tehnologiile informației și comunicațiilor pentru a îmbunătăți conectivitatea orașelor, pentru a eficientiza furnizarea de servicii către cetățeni și pentru a promova o democrație mai participativă. Cu toate acestea, dacă este dus la extrem, orașul inteligent poate conduce la o poluare semnificativă a mediului și la un declin al echității drepturilor omului. Pe de altă parte, conceptul low-tech încurajează sobrietatea în consum și producție în vederea reducerii poluării digitale. Însă, o aderență totală la sobrietatea digitală implică un risc de dezangajare economică și tehnologică față de alte teritorii. Având în vedere aceste provocări, ce cale ar trebui să aleagă orașele secolului XXI pentru a realiza tranziția ecologică?
***
Conferința 3: Cum devine cineva un adept al teoriei conspirației?
Dată și oră: 26 ianuarie, orele 20:00-21:00
Loc: Atrium, Institutul francez din București
Invitați:
- Grégoire BORST – profesor de psihologia dezvoltării și de neuroștiințele educației la Universitatea din Paris și directorul LaPsyDé.
- Mathieu CASSOTI – profesor de psihologia dezvoltării la Institutul de psihologie a Universității Paris Descartes și cercetător la LaPsyDé.
Moderare: Hervé BOSSY – jurnalist AFP Romania
Rezumat: În fața avalanșei de informații primite zilnic, cum poate creierul nostru să deosebească știrile false de adevăr?
***
Film : Effacer l’historique (Șterge istoricul)
Dată și oră: 26 ianuarie, ora 21:00
Loc : Cinema Elvire Popesco
Comedie de Gustave Kervern și Benoît Delépine cu actorii Blanche Gardin, Denis Podalydès și Corinne Masiero (prezentată la competiția oficială de la Cannes în 2020).
Într-un mic cartier de locuințe din regiunea Hauts-de-France, trei persoane se confruntă cu noile tehnologii și cu rețelele sociale: Marie, o femeie divorțată și mamă a unui adolescent de 15 ani, căruia nu a reușit să îi obțină custodia, ci doar dreptul de vizită, este victima unui șantaj cu o casetă porno. Bertrand, un văduv îndatorat, descoperă că fiica sa este hărțuită la școală și că se îndrăgostește de singura persoană care o ascultă, o voce de la un call center. A treia persoană, Christine, o șoferiță de oraș, nu înțelege de ce notele date de clienții ei refuză se se afișeze. Cei trei sunt prieteni apropiați de când s-au întâlnit într-un sens giratoriu la un protest al Vestelor Galbene și decid împreună să pornească un război împotriva „giganților internetului”.
Nuit des idées – le digital : stop ou encore ?
26 janvier 2023
L’année 2022 a signé la sortie (toujours relative bien sûr) de la pandémie de Covid-19. Nous avons tous et toutes retrouver le plaisir d’être ensemble, de partager un repas ou d’aller au cinéma. Pourtant, la vie normale n’est plus tout à fait la même que celle d’avant la pandémie. En effet, cette dernière a modifié notre rapport à la technologie, à l’information, à l’autre. D’un côté les théories complotistes se sont multipliées faisant de plus en plus d’adeptes, tandis que de l’autre l’intox – autrement appelée fake news – circulait à grand vitesse via, notamment, les réseaux sociaux répandant des rumeurs qu’il devenait ensuite difficile de maîtriser pour rétablir la vérité. Cependant, la technologie nous a aussi permis de rester proches les uns des autres ; sans se rencontrer, nous pouvions nous voir, nous entendre, nous parler. Elle a donc redoublé d’inventivité et de créativité pour permettre de conserver le lien social, pendant que la Recherche du monde entier se penchait sur une même énigme à résoudre : trouver un vaccin.
Ainsi la question du digital, lorsqu’on pose celle de l’humain qui vient, est à double tranchant. Sans être une solution miracle qu’il convient de suivre aveuglément, le digital facilite nombre de nos interactions et de nos actions quotidiennes. Alors, faut-il lui dire STOP ou ENCORE ?
Pour tenter d’y répondre, nous proposons une Nuit des Idées 2023 qui interroge ces concepts – de l’emballement médiatique autour d’une fake news au processus neurologique du cerveau qui se joue lors de l’adhésion aux théories complotistes en passant par l’augmentation ou la réduction de l’usage du digital dans notre vie quotidienne, à travers l’exemple urbain – des chercheurs universitaires en neurosciences, des journalistes, des historiens ou encore des activistes français et roumains qui pensent le monde digital différemment viennent débattre de ces thématiques autour de trois tables rondes.
Programme :
Exposition “Fake News : Art, Fiction, Mensonge” – soirée clôture
Lieu : Arcub
Date : du 10 au 26 janvier 2023
***
Conférence 1 : Retour en décembre 89’ à Timisoara, cas d’un emballement médiatique
Horaires : 18:00-19.30
Lieu : Arcub, Sala Cafea
En présence de :
- Marc Semo, journaliste au Monde
- Bogdan Oprea, journaliste et enseignant à la faculté de journalisme de l’Université de Bucarest, spécialisé sur la désinformationâ
- Constantin Corneanu , historien et spécialiste roumain en géopolitique
Modération : Paul Cozighian, correspondant en Roumanie
Résumé : A partir d’une des plus célèbres manipulations des faits : le faux charnier de Timisoara, il est intéressant de se pencher sur la propagation de cette infox ayant eu lieu bien avant l’ère du numérique.
***
Conférence 2 : L’avenir des villes est-il à la smart city ou à la low tech ?
Horaires : 19:00-20:00
Lieu : Atrium, Institut français
En présence de :
– Mme Bela Loto-Hiffler, Fondatrice de l’association Point de M.I.R (Maison de l’Informatique plus Responsable) dont l’objet est de sensibiliser le grand public aux impacts environnementaux et humains du numérique
– M. Florin Nemtanu, Professeur associé et responsable du Master « Systèmes intelligents pour le transport » à l’Université Polytechnique de Bucarest, consultant sur la mobilité urbaine
– M. Gratian Mihalescu, Fondateur de UrbanizeHub, think tank organisant des débats sur le développement urbain durable et la smart city
Modération : Zoli Tóth, réalisateur de l’émission “Ecofrecventa” sur RFI et militant écologiste
Résumé : Face à l’urgence climatique et à la nécessité de transition écologique des territoires urbains, deux visions antagonistes se font face : la smart city mise sur l’intelligence artificielle et les technologies de l’information et de la communication pour renforcer la connectivité des villes, rationaliser la fourniture de services aux citoyens et favoriser une démocratie plus participative. Poussée à son extrême, la smart city peut toutefois entraîner une pollution environnementale conséquente et un recul de la démocratie et des droits humains. D’autre part, la conception low tech encourage une sobriété de consommation et de production dans une optique de réduction de la pollution numérique. Une adhésion totale à la sobriété numérique entraîne toutefois un risque de décrochage économique et technologique par rapport à d’autres territoires. À la lumière de ces enjeux, quelle voie les villes du XXIe siècle doivent-elles choisir pour réaliser leur transition écologique ?
***
Conférence 3 : « Comment devient-on complotiste ? », quand notre propre cerveau nous joue des tours
Horaires : 20:00-21:00
Lieu : Atrium, Institut français
En présence de :
- Grégoire BORST – professeur de psychologie du développement et de neurosciences de l’éducation à l‘université de Paris et directeur du LaPsyDé.
- Mathieu CASSOTI – professeur en psychologie du développement à l’institut de psychologie de l‘université Paris Descartes et chercheur au LaPsyDé.
Résumé : Face au flot d’informations reçues quotidiennement, comment notre cerveau peut-il opérer un tri entre fake-news et véracité ?
***
Film : Effacer l’historique
Horaire : 21:00
Lieu : Cinema Elvire Popesco
Comédie de Gustave Kervern et Benoît Delépine avec Blanche Gardin, Denis Podalydès et Corinne Masiero (présenté en compétition officielle à Cannes en 2020)
Résumé : Dans un petit lotissement des Hauts-de-France, trois personnes sont aux prises avec les nouvelles technologies et les réseaux sociaux : Marie, divorcée dépressive et mère d’une ado de 15 ans dont elle n’a pas la garde, mais un simple droit de visite, est victime d’un chantage à la sextape. Bertrand, veuf endetté, découvre que sa fille est harcelée au lycée, et tombe amoureux de sa seule interlocutrice, un hôtesse de centrale d’appel. De son côté, Christine, chauffeuse VTC ne comprend pas pourquoi les notes données par ses clients refusent de décoller. Tous les trois, amis très proches depuis leur rencontre sur un rond-point en tant que Gilets Jaunes, vont alors décider de partir en guerre contre “les géants d’Internet”.
