Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina, dar și alte evenimente importante din sfera politică și militară. Oficiali guvernamentali de rang înalt din Ucraina au demisionat sau au fost demişi, în condiţiile în care preşedintele Volodimir Zelenski a demarat o amplă remaniere ca parte a unei campanii anticorupţie, comentează BBC. Între cei care au demisionat se numără şi un fost consilier al dlui Zelenski şi un ministru adjunct al apărării. „Există acuzaţii conform cărora Ministerul Apărării ar fi achitat preţuri foarte mari unei firme relativ necunoscute pentru furnizarea de raţii militare. Conform departamentului însărcinat cu achiziţionarea alimentelor, ar fi vorba de ‘o eroare tehnică’ însă chiar şi aşa, încrederea în guvern a fost subminată, într-o perioadă extrem de dificilă. Totodată, autorităţile de la Kiev au şi o problemă de imagine, în condiţiile în care asupra lor nu trebuie să planeze nicio acuzaţie de corupţie pentru a-şi asigura ajutoare viitoare”.
„Administrația Biden înclină să trimită un număr semnificativ de tancuri Abrams M1 în Ucraina iar un anunț cu privire la livrări ar putea veni săptămâna aceasta”, au declarat oficialii americani citați de The Wall Street Journal. „Anunțul ar face parte dintr-o înțelegere diplomatică mai largă cu Germania, în care Berlinul ar fi de acord să trimită un anumit număr de tancuri de producție proprie Leopard 2 și ar aproba, de asemenea, livrarea mai multor asemenea tancuri de către Polonia și alte națiuni. Acordul ar aborda o lipsă de acord între SUA, germani și alți europeni cu privire la furnizarea de tancuri pentru Ucraina în momentul unei faze esențiale a războiului. Kievul pregătește o contraofensivă pentru a încerca să recupereze teritoriul ucrainean, iar Rusia mobilizează trupe pentru propriile operațiuni.
Polonia a transmis Germaniei cererea de acord pentru a putea trimite Ucrainei tancuri Leopard. Potrivit Le Soir, chiar dacă Germania nu şi-a dat oficial acordul pentru livrarea lor Kievului, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că ţările aliate Ucrainei care au tancuri grele Leopard pot începe să pregătească trupe ucrainene pentru utilizarea lor. „Guvernul lui Olaf Scholz este de câteva zile sub o presiune tot mai mare să-şi dea acordul statelor membre NATO care doresc să livreze Ucrainei tancuri de luptă, dar a ezitat să se hotărască până acum. Polonia şi Finlanda au propus să livreze tancuri Leopard pe care le posedă, dar au nevoie de acordul oficial al Berlinului în vederea unui re-export”, arată La Libre Belgique.
Curtea de Conturi Europeană demarează a anchetă privind eficiența Comisiei Europene în privința protejării intereselor financiare ale UE de încălcarea statului de drept de către statele membre, notează EUObserver. „Curtea de Conturi va examina măsurile adoptate de CE pentru a se asigura că statele primesc subvenții UE doar atunci când respectă statul de drept. Evaluarea se va concentra pe politica de coeziune a UE aferentă bugetului pe 2021-2027 (totalizând aproximativ 361 de miliarde de euro) și pe fondul de redresare post-pandemică al blocului, de 800 de miliarde de euro. Anul trecut CE a folosit în premieră un instrument nou, așa-zisul mecanism de condiționare. El îi permite Uniunii să suspende finanțarea unui stat membru dacă există un risc la adresa banilor UE din cauza problemelor cu statul de drept. În decembrie Consiliul i-a suspendat Ungariei 55% din fondurile de coeziune în virtutea acestui mecanism, din cauza deficiențelor legate de statul de drept”, amintește EUObserver.
„Extinderea Uniunii Europene la Balcanii de Vest trebuie să devină o prioritate”, a transmis responsabililor europeni premierul italian, citat de Rai News. „Balcanii de Vest reprezintă o zonă strategică pentru Italia și pentru Europa, asupra cărora în ultimele luni au revenit crizele și tensiunile puternice, care au făcut să acordăm o atenție tot mai mare asupra a ceea ce se întâmplă la câțiva kilometri de granița de est a Italiei. Nu este, așadar, o coincidență că de la Trieste, oraș apropiat de această graniță prin excelență, premierul Giorgia Meloni și ministrul de externe Antonio Tajani au indicat o direcție precisă, asupra căreia UE ar trebui să se îndrepte cât mai curând posibil”.
Tensiunile diplomatice se acutizează între Turcia și cele două țări nordice care aspiră la statutul de membru NATO, Finlanda și Suedia. Ministrul finlandez de externe, citat de ziarul turcesc Milliyet, spune că negocierile celor două țări cu Ankara vor fi suspendate pentru câteva săptămâni, pe fondul tensiunilor acumulate. „Cel mai bine este să fie reluate când se mai liniștesc lucrurile”, a spus Pekka Haavisto adăugând că, probabil, alegerile parlamentare și prezidențiale care ar urma să aibă loc pe 14 mai în Turcia vor produce o întârziere a procesului de negociere între Turcia, Finlanda, Suedia pe tema aderării celor două state nordice la NATO. Un alt ziar turcesc, Sabah, scrie că Ankara ia în calcul să disocieze dosarele Suediei și Finlandei privind aderarea la NATO. “Cu scopul de a arăta că sprijină politica porţilor deschise a Alianţei Nord-Atlantice şi pentru a-şi manifesta determinarea, Turcia a adus în discuţie opţiunea de a separa dosarele celor două ţări care făceau parte dintr-un pachet, Suedia şi Finlanda, în funcţie de ţară, pentru aderarea lor la NATO. În cazul în care Finlanda, care are mai puţine probleme în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului, va îndeplini condiţiile concrete, va ocupa o poziţie mai avantajoasă în cursa pentru aderarea la NATO”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
