Context
La 26 ianuarie 1942 se năștea Ion Cristinoiu, cel care avea să devină un mare compozitor, orchestrator, dirijor de muzică uşoară şi percuţionist. A făcut parte din formația „Perpetuum Mobile”. A scris peste 700 de piese de muzică ușoară; peste 3000 de orchestrații, muzică pentru cinci spectacole de revistă. Între anii 1963-1969 a fost instrumentist al formației de estradă a Radioteleviziunii (RTV) (dirijor: Sile Dinicu), membru al Uniunii Compozitorilor din 1969 și membru GEMA, în Germania, din 1962, dirijorul orchestrei de muzică ușoară a Radioteleviziunii Române în perioada 1989–1995, președinte sau membru al unor jurii la festivaluri și concursuri interne sau internaționale.
A avut cele mai multe participări (16) la Festivalul Mamaia, unde a obținut: 5 Trofee Mamaia, dar și la alte concursuri muzicale, unde a câștigat, de asemenea, nouă premii I, patru premii II, patru premii III, cinci mențiuni ale publicului, două premii speciale ale juriului. A compus muzică pentru șapte lung metraje, între care celebrele filme ”B.D intră în acțiune” ”B.D în alertă”, ”B.D la munte și la mare”.
Biografie
Ion Cristinoiu s-a născut la 26 ianuarie 1942. Între 1959 și 1964 a urmat cursurile Școlii de muzică și Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din București. A fost, între 1963 și 1969, instrumentist în Orchestra de Muzică Ușoară a Radioteleviziunii condusă de maestrul Sile Dinicu, dar și fondator și lider al formației “Perpetuum Mobile” Din 1969, la 27 de ani, devenea membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
A participat la turnee cu formaţia sa, Perpetuum Mobile, în Germania, Suedia, Norvegia, fosta URSS, Ungaria, Polonia, Danemarca, în calitate de instrumentist. Debutul în televiziune a fost în 1964, cu melodia „Vreau să ştiu”. A scris melodii de muzică uşoară şi muzică de film. A participat în calitate de dirijor la Festivalul internaţional de la Atena în 1969 şi la „Festivalul cântecului”, unde şi-a prezentat piesa proprie „Mediterana”.
Sensibil și înzestrat cu un talent uriaș, Ion Cristinoiu a compus de-a lungul anilor peste 700 de piese de muzică ușoară, devenite șlagăre fredonate sau reinterpretate și acum. A orchestrat mai bine de 3000 de cântece, originale și foarte cursive muzical, acordate cu textele melodiilor. Marele compozitor a scris și cântat nu doar muzică ușoară ci și corală și de jazz.
Câteva șlagăre care au traversat fără probleme generațiile: ”Cheamă-mă”, ”Te-aşteaptă un om”, ”Încrederea”, ”Mediterana”, ”Melodiile dragostei”, ”N-am noroc”, ”Pânza bărcii”, ”Nicio lacrimă”, ”Uită nostalgia”, ”Taina nopţii”, ”Casa mea”, ”De singurătate”, ”Ce mică-i vacanţa mare”, ”Să crezi în dragostea mea”, ”Dacă n-ai fi existat”, ”Ne mai vedem şi mâine”, ”Iartă”, ”De n-ai să vii”, ”Raiul pe pământ”. Cunoscuta piesă a trupei Vank – „N-am noroc„ a fost lansată în original de Anda Călugăreanu, iar muzica îi aparține lui Ion Cristinoiu.
Cântecele sale au fost compuse pentru cei mai în vogă interpreți ai muzicii ușoare românești: Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Monica Anghel, Marina Voica, Dan Spătaru, Mihai Dumbravă, Gabriel Cotabiță și alții. Cele mai multe colaborări le-a avut cu Corina Chiriac (21 de piese) și Angela Similea (18 piese).
În anii ’70-’90 a participat atât în jurii cât și în competiții cu melodii de succes la numeroase festivaluri și concursuri naționale și internaționale de muzică ușoară, precum cele de la Mamaia (16 ediții), Atena, Dresda etc, obținând multe premii și trofee, iar în 1987 a câștigat premiul I la Festivalul de romanțe “Crizantema de Aur”, de la Târgoviște. Șlagărul care l-a consacra t— ”Nicio lacrimă” pe versurile lui Mihai Dumbravă, a fost interpretat de 17 concurenți străini, în primele trei ediții ale Festivalului Internațional ”Cerbul de Aur”, în perioada 1968-1971.
Șlagărul “Casa mea”, interpretat de Angela Similea, a dominat constant primele locuri în topurile Radio România și publicații de specialitate, care au clasificat cele mai valoroase melodii ale secolului XX. Șlagărul anului la Mamaia 1995, „Raiul e pe pământ”, în interpretarea lui Gabriel Cotabiță, a fost compus tot de Ion Cristinoiu.
De asemenea Ion Cristinoiu a scris și muzică de film la șapte lung-metraje, cele mai cunoscute fiind cele din seria “B.D.”, precum și muzică de revistă la cinci spectacole de mare succes, având și numeroase apariții în emisiuni de divertisment ale Televiziunii Române. Totodată, piesele sale au fost înregistrate pe mai multe albume la casa de discuri Electrecord, ca de exemplu “Melodii de Ion Cristinoiu” (1980) sau “Haz de necaz” (1991), acesta din urmă avându-i ca protagoniști pe Ion Cristinoiu, Mihai Dumbravă și renumitul comic Mircea Crișan.
A scris muzică pentru cinci spectacole de revistă: ”Dragoste şi aventură” (1973), ”Corăbii pentru dumneavoastră” (1976), ”Nu sunt turnul Eiffel” (1978), după piesa omonimă de Ecaterina Oproiu, la Teatrul Mic, ”Trei fetiţe poştăriţe şi-un poştaş mai poznaş” (1983), la Teatrul Muzical din Braşov, ”Trecere în revistă” (1983), la Cluj-Napoca, Ansamblul ”Doina” al Armatei, menţionează volumul „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea (Editura Muzicală, 1989).
Compozitorul Ion Cristinoiu a murit la 21 noiembrie 2001.
La 8 ani după trecerea sa spre stele, i-a fost conferit postum premiul I la Festivalul Crizantema de Aur pentru piesa ”Să ne-amintim de ziua asta’‘, în interpretarea Corinei Chiriac. Versurile aparțin tot compozitorului.
Fiul său, Bogdan Cristinoiu (născut la 15 aprilie 1969), i-a călcat pe urme, compunând și orchestrând piese de succes, dintre care cea mai cunoscută este “Un actor grăbit” (lansată în 1991).
Autor: Alexandru Balaci
Bibliografie
https://m.cinemagia.ro/actori/bogdan-cristinoiu-7645/biografie/
In memoriam Ion Cristinoiu! 10 lucruri pe care nu le știați despre celebrul compozitor!
RADOR – 27 ianuarie
