Luni, 30 ianuarie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea pictoriţei, graficienei şi scriitoarei Tia Peltz, o artistă apreciată pentru desenul fin şi pentru tehnica mixtă a culorii pe care o folosea în creaţiile sale.
Ernestina Peltz s-a născut la 30 ianuarie 1923, la Bucureşti, în familia scriitorului şi jurnalistului român de origine evreiască Isac Peltz, mama sa fiind Lottia Peltz (născută Feldman).
Îşi începe studiile la Institutul de domnişoare Moteanu şi le continuă la Conservatorul particular de Muzică şi Artă Dramatică sub îndrumarea lui M. H. Maxy pentru trei ani, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, după care îşi completează educaţia la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti.
Pictoriţă, graficiană şi scriitoare, Tia Peltz a abodat teme artistice ce gravitează în jurul copilăriei şi a străzilor din Bucureşti, începând prin a ilustra cărţile scrise de tatăl său.
Începând cu anul 1953, participă la anualele de grafică în ţară, apoi la multe expoziţii colective în străinătate.
În anul 1965 a participat la Expoziţia de artă românească de la Berlin, iar în 1968 la Expoziţia internaţională de grafică de la Köln. A avut numeroase expoziţii personale în Bucureşti şi în Israel, în Italia, Franţa, Canada, SUA, Germania, Suedia, Argentina, Australia, Japonia etc.
A publicat mai multe albume şi cărţi, printre care albumul de proverbe ilustrate şi comentate „De la lume adunate”, Editura Politică (1973), „Miniaturi”, Editura Sport-Turism (1982), „Descântece”, Editura Sigma (1991), „O lacrimă într-un minialbum” (1993) sau „Crochiuri din inima mea: cartierele Văcăreşti – Dudeşti”, Editura Hasefer (1995).
Cărţi pe care le-a ilustrat: „Isac Peltz, Max și Lumea lui”, Prima ediție, 1957, Ed. Pentru Literatură și Artă, coperta Tia Peltz, Isac Peltz, „Foc în Hanul cu tei”, Editura Eminescu, 1974, coperta Tia Peltz, Virgiliu Monda, „Trubendal”, Editura Minerva, 1972, coperta Tia Peltz, Camil Petrescu, „Baletul Mecanic”, Minerva 1975, coperta Tia Peltz, Isac Peltz, „Nopțile Domnișoarei Mili”, Editura Eminescu, Colecţia Romanul de Dragoste, 1976, Isac Peltz, „Calea Văcărești”, Editura Minerva, 1989, coperta Tia Peltz, Shaul Carmel, „Fuga din rai”, Editura Izvoare, Tel Aviv, ilustrații de Tia Peltz, 1993, „Povestiri pentru copii”, de Valeriu Geodâc, 1995, Shaul Carmel, „Între Ei și Mine”, ilustrații de Tia Peltz, Editura Eminescu, 1998.
A fost membră a Academiei de Arte Frumoase de la Roma, membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi membră a Academiei „San Sal Maggiore” din Parma.
Tia Peltz a obţinut Premiul pentru ilustraţie şi grafică de carte al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţii Culturale – în anul 1995 şi Premiul pentru ilustraţie de carte la Cluj-Napoca – în anul 1997.
A murit la 5 martie 1999, la Bucureşti.
În septembrie 2000, la aproape un an de la moartea sa, tablouri inedite ale artistei au putut fi admirate în cadrul unei expoziţii de pictură organizată la Bucureşti în cadrul „Zilelor europene ale moştenirii culturale iudaice”.
În ianuarie 2012, s-a desfăşurat expoziţia „Tia Peltz – grafică” (Colecţia Pavel Şuşară), în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR).
În aprilie 2013, a avut loc expoziţia „Tia Peltz – linie si culoare”, eveniment dedicat împlinirii a 90 de ani de la naşterea artistei, organizat de Muzeul Naţional Cotroceni.
Multe dintre tablourile sale se regăsesc în muzeele din ţară – cum sunt Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova – şi în colecţiile particulare din ţară, din Israel, SUA, Italia, Franţa, Japonia.
