Potrivit noului Indice de Percepție a Corupției pentru anul 2022, întocmit de Transparency International, eforturile de combatere a corupției au stagnat în mai mult de jumătate dintre țările europene, iar din 31 de țări din regiune analizate, doar șase și-au îmbunătățit scorurile, în timp ce șapte au înregistrat un declin, cele mai bune scoruri în 2022 înregistrând Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84), informează presa internațională. Ungaria e percepută ca fiind țara cu sectorul public cel mai corupt din UE, reține Politico și adaugă că, având scoruri între 42 și 46, din 100, Ungaria, Bulgaria și România sunt cu mult în urma celor trei state nordice aflate în fruntea clasamentului. Cu 28 de puncte, Rusia are unul dintre cele mai slabe scoruri din Europa de Est, iar invazia ei în Ucraina constituie un „memento flagrant privind amenințarea pe care corupția și absența răspunderii guvernamentale o reprezintă pentru pacea și securitatea globale”, subliniază Politico. Scorul Ucrainei e doar puțin mai bun (33), dar țara „adoptă reforme importante și a progresat constant” de la începutul războiului. Regatul Unit și Qatarul au atins minime istorice în Indicele pe 2022, deși raportul nu face nicio legătură directă între Doha și scandalul numit Qatargate, care a zguduit Bruxelles-ul, detaliază Politico.
Analizând datele piețelor în noul său raport privind „Perspectivele economiei mondiale”, Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în plus previziunile de creștere pentru 2023, menționând un „posibil punct de cotitură pentru economia globală”, relatează The Wall Street Journal. FMI prognozează o creștere de 2,9% în 2023, față de 2,7% în octombrie, și o accelerare pentru 2024 la 3,1%, subliniază cotidianul economic american. Spectrul recesiunii se îndepărtează pentru mai multe ţări, în vreme ce redeschiderea Chinei dă speranțe pentru o creştere suplimentară, notează Financial Times. Lumea nu a ieşit încă din criză, dar pare a fi pe calea cea bună, titrează La Tribune, subliniind că anul viitor va rămâne dificil. Totuşi, în 2023 şi 2024 creşterea mondială va fi slabă faţă de normele istorice și, dacă majoritatea ţărilor se desurcă peste aşteptări, nu este şi cazul Regatului Unit, care ar urma să fie singura ţară din G20 care va cunoaşte o recesiune în acest an, completează La Tribune.
În SUA, președintele Joe Biden a declarat că intenționează să discute cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, problema livrărilor ulterioare de armamente în Ucraina, transmite agenția EFE, după ce liderul de la Casa Albă a afirmat că nu analizează posibilitatea transferării de avioane F-16 Kievului, în pofida solicitărilor insistente ale oficialilor ucraineni. Apelul reînnoit al acestora pentru avioane vine după ce aliații occidentali au acceptat, săptămâna trecută, să doneze zeci de tancuri Kievului, explică Sky News. SUA și Germania au spus că vor livra împreună peste 40 de tancuri, adăugându-se celor 14 promise de Regatul Unit și celor 74 promise de Polonia, precizează Sky News.
Pe fondul războiului din Ucraina, puterea în Europa se mută decisiv spre est, constată The Guardian. Centrul strategic de greutate al continentului s-a mutat decisiv de la vârful său din vest, unde Germania și Franța obișnuiau să ia deciziile, spre Europa Centrală și de Est, întrucât, pe tot parcursul războiului din Ucraina, presiunea din partea unor țări precum statele baltice și Polonia a forțat Berlinul să facă o alegere, comentează ziarul britanic. Aceste națiuni au câștigat autoritate morală pentru că au fost mult mai lucide și realiste cu privire la pericolul unei Rusii imperiale și, de asemenea, exercită o influență mai directă și mai practică asupra procesului decizional de pe continent, ceea ce înseamnă că unele dintre vechile aspirații de promovare a unei „autonomii strategice europene” distincte de SUA sunt redundante, opinează The Guardian. La rândul său, Marea Britanie rămâne un jucător esențial în securitatea europeană, în ciuda Brexit-ului, crede The Guardian.
În Suedia, cotidianul Dagens Nyheter arată cum se pregătește țara pentru un posibil atac nuclear rusesc. Stockholmul ia în serios amenințările venite de la Moscova cu privire la posibila utilizare a armelor atomice împotriva Occidentului, pe baza unui raport danez de informații militare, care a atenționat că „este probabil ca Rusia să își amplifice retorica amenințătoare, inclusiv vizând direcționarea de arme nucleare împotriva unor ținte din Suedia și Finlanda”. Motivul? – întreabă Dagens Nyheter. Şi răspunde: Moscova consideră viitoarea apartenență a Suediei la NATO drept „o provocare strategică serioasă”, pentru că „îi slăbește poziția militară în regiunea Mării Baltice”.
Între timp, SUA au acuzat Rusia că nu respectă noul Tratat START de dezarmare nucleară, titrează Bloomberg, Washingtonul reproșând Moscovei că a suspendat inspecțiile și a anulat discuțiile prevăzute în cadrul tratatului. Tratatul dintre SUA și Rusia urmărește să limiteze desfășurarea de arme nucleare cu rază intercontinentală, de ambele părți, permițând verificări frecvente ale programelor fiecărei țări, amintește Bloomberg. Potrivit acordului, ambelor țări li se permite desfășurarea a până la 700 de rachete balistice intercontinentale și 1.550 de focoase nucleare pe aceste rachete. Dacă Noul START expiră și nu este reînnoit, arsenalele celor mai mari două puteri nucleare ale lumii nu ar mai avea nicio limitare bazată pe tratate, pentru prima dată din 1970, avertizează Bloomberg./czaharia/atataru
(Cristina Zaharia – RADOR)
