Războiul din Ucraina, dublat de un război mediatic al propagandei, continuă să fie urmărit cu atenție de presa internațională, în al cărei vizor a intrat în acest weekend și cazul inedit al așa-zisului balon-spion chinezesc.
„Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat sâmbătă că situaţia de pe frontul din estul ţării devine tot mai dificilă. Forţele ruse câştigă încet teren în Donbas. E foarte dificil acum în Bahmut, Vuhledar, Liman şi în alte direcţii”, transmite Reuters. Tot agenția britanică îl citează pe ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, conform căruia Kievul „se așteaptă la o posibilă ofensivă majoră a Rusiei în această lună”, dar Ucraina „are rezervele necesare pentru a face faţă atacurilor Moscovei, chiar dacă ultimele ajutoare militare occidentale nu vor ajunge toate la timp”. Rusia ar putea lansa noul atac pe 24 februarie, din motive „simbolice”, deși nu e încă „pregătită militar: pentru o ofensivă, a precizat el. Ukrainska Pravda, citând surse din cadrul președinției și guvernului de la Kiev, semnalează însă că Reznikov va fi probabil schimbat din funcție săptămâna aceasta, iar în locul său ar putea fi numit șeful serviciului de informaţii militare, Kirilo Budanov. Reznikov ar putea deveni în schimb noul ministru al justiției. Publicația americană Politico oferă detalii despre noul ajutor al SUA destinat Ucrainei, care „include bombe cu o rază mai lungă de acțiune”. GLSDB e „o bombă de mare precizie, de 115 kilograme, atașată unui motor de rachetă și lansată printr-un lansator aflat la sol”. Noul ajutor de 2,2 miliarde de dolari a fost anunțat vineri, „dar noua armă nu va ajunge la destinație decât mult mai târziu, în cursul acestui an”. Și UE își demonstrează susținerea pentru Ucraina, de data aceasta în plan diplomatic, printr-o reuniune la nivel înalt UE-Ucraina organizată vineri la Kiev, relatează Euronews. „E prima dată când UE organizează o reuniune la nivel înalt într-o țară aflată în război. Iar faptul că majoritatea Comisiei a călătorit la Kiev pentru eveniment e o dovadă a angajamentului UE față de Ucraina”. „Liderii UE nu s-au limitat să facă o fotografie de familie, ci au anunțat și sancțiuni împotriva petrolului rafinat rusesc, un nou ajutor economic pentru Ucraina, un plan de integrare a țării ca partener privilegiat al UE (nu membru încă) și 320 de tancuri, ca număr total de unități promise Kievului din arsenale europene”, apreciază cotidianul spaniol El Mundo. „UE aplaudă măsurile anticorupție ale Kievului, care în ultimele săptămâni a demontat rețele clientelare ajunse chiar în vârful statului ucrainean, dar cere mult mai multe măsuri. Printre acestea, construirea unei veritabile arhitecturi judiciare pentru urmărirea penală a acestui tip de infracțiune”. Un editorial din Le Monde comentează că „dorința Kievului pentru Europa e veche, iar Moscova îl face să plătească scump pentru ea. Dacă cererea sa de aderare accelerată la UE nu e realistă, nici lăsarea acestui proces să treneze nu ar fi”. „Depinde de UE să susțină Ucraina în demersul ei, cu cereri privind lupta anticorupție, eradicarea sistemului oligarhilor și reforma judiciară, cereri cu atât mai legitime cu cât Europa va juca un rol major în reconstrucție. De asemenea, UE și statele ei trebuie să accelereze reformele interne care să le permită să primească Ucraina fără a destabiliza sau slăbi întregul edificiu”. Săptămânalul britanic The Economist e de acord cu analiștii francezi, titrând „Ucraina nu e pe punctul de a adera la UE” – cu subtitlul „Politicienii ei fac promisiuni pripite”. „E «imposibil» ca Ucraina să adere în decurs de doi ani. Ar întâmpina o prea mare opoziție din partea membrilor care se tem să nu-și piardă fondurile și influența. Pentru ca o țară să adere trebuie îndeplinite două condiții: satisfacerea tuturor standardelor UE, respectiv, însăși UE trebuie să se reformeze”. Franța și Germania au și semnalat deja că nu va exista vreo extindere înainte de reforma UE. O idee mai bună ar fi ca Ucraina (dar și candidații balcanici) să fie primiți mai întâi în piața unică, conchide The Economist.
Ziarul rus Kommersant a comentat și el evenimentul: „a servit nu atât ca loc unde să fie pregătite noi «foi de parcurs», cât ca tribună de la care să se amintească cât s-a făcut deja pentru sprijinirea Ucrainei și pedepsirea Rusiei”. Articolul se încheie, firește, cu poziția oficială a Moscovei: „Regimul de la Kiev exploatează în mod deschis mitul «victimei agresiunii», acceptă susținere fățișă. Literalmente cere ajutor occidental, inclusiv militar, ca plată pentru acțiunile sale agresive împotriva Rusiei”. Tot în Rusia, Nezavisimaia Gazeta titrează „Sprijinul militar acordat Ucrainei de către Occident provoacă o cursă a înarmării”, un articol de propagandă presărat cu amenințări voalate, între care „escaladarea conflictului poate face ca Rusia să refuze convorbirile cu SUA privind limitarea armamentului nuclear ofensiv”. De altfel, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev își continuă seria de amenințări provocatoare. Conform La Libre Belgique, Medvedev a declarat, drept răspuns la noul ajutor militar al SUA, că „toată Ucraina care rămâne sub dominaţia Kievului va arde”. Ziarul american Washington Examiner relatează și despre amenințările ruse la adresa Chișinăului: „ministrul rus de externe Serghei Lavrov a calificat Moldova drept «viitoarea Ucraină»”, acuzând Kievul că „alimentează îngrijorarea moldovenilor legată de perspectiva unui atac al Rusiei”. Declarațiile lui Lavrov survin „la o săptămână după ce aliații lui Putin din parlamentul rus și-au lansat și ei propriile avertismente: «Dacă Moldova dorește să se autodistrugă, asta e cea mai bună cale»”. Publicația italiană Il Fatto Quotidiano scrie despre concluziile unei anchete jurnalistice privind influența rublelor asupra politicienilor europeni. „Zeci de mii de euro pentru a susține rezoluții în favoarea Rusiei și plăți făcute de un grup de lobby legat de Kremlin unor politicieni europeni care se opuneau măsurilor Bruxelles-ului contra Moscovei. Acest lucru a fost relevat de e-mailurile publicate de o anchetă a Eesti Ekspress, în colaborare cu OCCRP, IrpiMedia, iStories și Profil, care reconstituie relațiile dintre reprezentanții diverselor țări UE și instituțiile rusești din 2007 până în 2017, chiar și după invazia Crimeei din 2014”. Țările cele mai susceptibile la această influență s-au dovedit a fi Italia și Cipru. Teme ale propagandei ruse regăsim și în publicații din alte țări. Ziarul rus Gazeta consemnează cu satisfacție că „SUA intenționează să folosească Polonia, Bulgaria, România și statele baltice drept potențială «carne de tun» în viitoarele lor conflicte cu Rusia, a declarat editorialistul portalului de știri bulgar Pohled.info, Simeon Milanov”. Ziarul elen Εfimerida Ton Syntakton, cu orientare de stânga radicală, comentează ceva mai subtil că „în războiul din Ucraina nu există răsturnări de situație, ci se înregistrează o dinamică de extindere lentă care se lovește de o rezistență din ce în ce mai mică”. Iar „trecutul zbuciumat al Europei de Est legitimează scenarii de extindere prin implicarea în conflict a Poloniei și României”. Legându-se și de Moldova și de minoritățile maghiare din România și Ucraina, articolul încearcă să inducă ideea că ajutorul pentru Kiev agravează situația și pacea ar fi de preferat. Pe aceeași linie se înscrie și agenția de presă ungară MTI, cu titlul „Noile sancţiuni la adresa Rusiei ameninţă securitatea aprovizionării Europei cu energie şi carburanţi”, care citează de fapt ministerul ungar al energiei.
„Amânarea vizitei la Beijing a secretarului de stat Antony Blinken, după ce un balon chinez de supraveghere a fost depistat pe cerul statului Montana, alimentează un șir de provocări și de riposte cărora Statelor Unite și Chinei le vine greu să le pună capăt”, scrie cotidianul american The Wall Street Journal. „Beijingul a reacționat dur în urma deciziei SUA de a doborî balonul chinez care a survolat America de Nord, acuzând Administrația Biden că «încalcă grav convențiile internaționale»”, reține The Financial Times. „Beijingul a recunoscut că e o aeronavă venită din China, dar a asigurat că e o «aeronavă civilă, folosită în scopuri de cercetare, în principal meteorologice». Ea ar fi «deviat de la traiectorie»”, completează elvețianul Le Temps. Le Figaro informează că „un al doilea balon chinezesc a fost observat deasupra Americii Latine, a anunțat vineri Pentagonul, o nouă întorsătură într-un caz care a tensionat situaţia între Washington și Beijing”. „Nu au fost specificate nici locația, nici direcția pe care o avea”. Revista americană The Atlantic consideră însă că incidentul e unul minor, întrucât China deține oricum „a doua cea mai sofisticată rețea de sateliți” după cea a SUA. În plus, „spionajul reciproc este reciproc liniștitor”, după cum spunea președintele american Eisenhower, referindu-se la rivalitate dintre două mari puteri. Cotidianul The Washington Post are o opinie similară: „Înainte de a fi doborât, balonul a fost suficient de provocator pentru a determina amânarea unei mult așteptate vizite la Beijing a secretarului de stat. Dar a denotat concomitent și suficient amatorism pentru a simboliza imensa capacitate a Chinei de a gafa – tendință pe care echipa lui Biden a exploatat-o în ultima vreme, cu un efect devastator”.
(Andrei Suba, RADOR)
