Cutremurul devastator care a afectat Turcia și Siria continuă să ocupe prima pagină a presei internaționale. Cursă contra cronometru pentru găsirea supraviețuitorilor, în timp ce bilanțul provizoriu al deceselor depășește 7000, iar sute de mii de oameni sunt în căutarea unui adăpost, titrează The Guardian, adăugând că eforturile de salvare sunt îngreunate de condițiile dificile din regiunile afectate. Pe lângă temperaturile extrem de scăzute, salvatorii se luptă acum și cu ninsoarea, constată The Times, în timp ce New York Times subliniază că timpul se scurge întrucât operațiunile de salvare ar trebui să aibă loc în mod normal în primele trei zile de la cutremur, dar mijloacele disponibile în Turcia și Siria pentru găsirea supraviețuitorilor sunt descurajatoare. Euronews remarcă activarea mecanismului ajutoarelor internaționale pe fondul valului de solidaritate generat la nivel global, iar ziarul turc Hurriyet detaliază că echipe de salvare din peste 65 de țări, dintre care 19 membre ale Uniunii Europene, au sosit deja în Turcia. Tot Hurriyet anunță că președintele Erdogan a declarat stare de urgență pentru o perioadă de trei luni în cele 10 regiuni afectate și șapte zile de doliu național. ”Viața și moartea printre ruine” este titlul unui colaj de povești și fotografii impresionante publicate de The Independent din zonele dezastrului. Salvarea miraculoasă a unui nou-născut, încă legat prin cordonul ombilical de mama sa moartă sub dărâmături, este pusă în contrast cu fotografia unui tată care își ține de mână fiica adolescentă blocată fără viață între ruine, devenind imaginea reprezentativă a agoniei celor care și-au pierdut ființe dragi, după cum scrie cotidianul britanic. Pe de altă parte, numărul mare de morți ridică semne de întrebare cu privire la standardele de construcție aplicate în Turcia, remarcă The Guardian. După cutremurul din 1999, soldat cu peste 17.000 de decese, Turcia a introdus noi norme pentru rezistența seismică a clădirilor, dar acestea au fost adesea aplicate într-o manieră laxă, în condițiile în care peste jumătate din clădirile din țară sunt ridicate ilegal, detaliază cotidianul britanic. Și specialiștii greci care au studiat efectele cutremurelor din țara vecină și care au fost consultați de ziarul Kathimerini vorbesc despre clădiri ”de carton”, ridicate peste noapte. În marile orașe turcești există cartiere întregi de blocuri cu multe etaje, construite într-o perioadă foarte scurtă, cu beton de calitate foarte proastă, cu ciment puțin și armătură insuficientă. În plus, aceste clădiri, caracteristice mai ales cartierelor muncitorești, sunt supraîncărcate, fiind locuite de foarte mulți oameni, mai scrie Kathimerini. Întrebări există și în comunitatea științifică, generate de intensitatea similară a celor două cutremure majore produse la interval de câteva ore. Astfel, specialiștii citați de France 24, consideră că a doua zguduitură puternică a fost asimilată prea repede cu o replică și că ar putea fi vorba despre un fenomen diferit şi mult mai rar, numit ”seism declanşat” sau ”dublet”. ”Pentru seismele declanşate nu există reguli ca pentru replici. Replicile sunt un fel de ecouri care se sting treptat, în vreme ce dubletele sunt şocuri colaterale care au propriile dinamici. Nimic nu le împiedică, deci, să fie la fel de puternice ca şi seismul principal”, detaliază France 24, explicând că în cazul de faţă, a doua zguduitură a avut loc pe o falie secundară puţin mai la nord de falia est-anatoliană răspunzătoare pentru şocul principal. La întrebarea dacă există riscul unui efect de domino, specialiștii susțin că nu se poate prevedea dacă și unde ar putea apărea eventuale dublete. ”Epicentrul primului seism se găseşte la o curbură a faliei Anatoliei de Est şi ea continuă în două direcţii: spre Israel, pe de o parte şi spre Cipru, de cealaltă parte”, mai notează canalul francez de știri.
În Statele Unite, președintele Joe Biden încearcă, prin discursul anual în fața națiunii, să tempereze pesimismul dominant în țară și îngrijorările legate de administrația sa, constată Associated Press, remarcând totodată că discursul său, susținut în fața unui Congres divizat, vine într-un moment în care națiunea se luptă să găsească un sens în curenții potrivnici din țară și din străinătate, adică, printre altele, în incertitudinea economică, în războiul persistent din Ucraina, în tensiunile crescânde cu China. New York Times consideră că Biden are ”multe lucruri cu care să se mândrească”. ”El a prezidat apariția unui număr-record de locuri muncă și totodată cea mai mică rată de șomaj din ultimii 50 de ani. În timp ce declarațiile făcute săptămâni la rând de Donald Trump în care el bătea monedă pe infrastructură ajunseseră o bătaie de joc, Biden a semnat cea mai mare infuzie de fonduri federale în infrastructură după mai bine de zece ani. Legea sa pe tema reducerii inflației a dus la investiții de importanță istorică în domeniul energiei nepoluante, iar șeful Agenției Internaționale pentru Energie a calificat demersul drept cea mai importantă acțiune în domeniu de după Acordul de la Paris pe tema climei, din anul 2015. (Și, întâmplător, inflația, în sfârșit, scade). Biden a convins statele occidentale să sprijine Ucraina împotriva invaziei imperialiste declanșate de Rusia și a pus capăt îndelungatului și inutilului război din Afganistan, deși printr-o retragere urâtă și umilitoare”. Însă în ciuda acestor realizări, editorialista New York Times este categorică în ceea ce privește o nouă candidatură a lui Biden în 2024, susținând încă din titlu că n-ar trebui să mai candideze. Argumentând că mulți din Partidul Democrat se întreabă dacă ar fi înțelept un asemenea demers pentru un om în vârstă de 80 de ani, editorialista New York Times consideră că ”numărul anilor pe care îi are Biden e greu de ignorat”. În plus, ”cu cât îl susții mai mult pe Biden, cu atât mai greu îți vine să îl vezi căutându-și cuvintele – o tendință care nu poate fi total explicată drept simplă bâlbâială” conchide cotidianul american.
În privința aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, publicația bulgară 24Chasa scrie despre discuția purtată marți prin videoconferință între premierul bulgar, Gâlâb Donev, și omologul său român, Nicolae Ciucă. „Aderarea cu drepturi depline a Bulgariei și României la spațiul Schengen în 2023, pe baza unei decizii comune pentru ambele țări, ar urma să fie scopul nostru comun”, a declarat premierul bulgar, exprimându-și încrederea că o cooperare activă între cele două țări pe această chestiune importantă și de interes comun va continua și în următoarele săptămâni și luni. Cei doi prim-miniștri au fost unanimi că acceptarea Bulgariei și României va contribui la o mai bună funcționare a spațiului Schengen, va asigura o cooperare economică mai puternică, dar și o mai bună protecție a frontierelor externe, iar acest lucru este în interesul întregii Uniuni Europene, mai scrie publicația bulgară. Pe de altă parte, un ”nou val de migranți ilegali a speriat Uniunea Europeană, iar Bulgaria a fost din nou pe ordinea de zi”, constată un alt cotidian de la Sofia, Kapital. La reuniunea liderilor UE ce se va desfășura joi, la Bruxelles, se așteaptă decizii cu privire la reforma politicii migratorii și idei legate de paza frontierei bulgaro-turce, mai scrie Kapital, comentând și că ”deși un progres serios în această direcție va lua timp, majoritatea statelor membre au o motivație puternică de a lua măsuri împotriva nivelului în creștere al migrației ilegale, pentru a face față propriilor probleme de politică internă”. (Carolina Ciulu)/cciulu
