Dacă e februarie, e Carnaval! Pe lângă Rio de Janeiro și Veneția, mai există un oraș celebru pentru carnavalul său. Cel mai faimos carnaval din Franța și unul dintre cele mai spectaculoase din lume este cel de pe Coasta de Azur, din Nisa, atrăgând anual peste un milion de turiști.
Scurt istoric
Desfășurat încă din Evul Mediu în cel mai vechi cartier al orașului, Promenade des Anglais, și suspendat în timpul Revoluției franceze și al Primului Imperiu Napoleonian, evenimentul a fost reluat în anul 1830, regulile fiindu-i stabilite definitiv în 1873. Festivitățile au loc înaintea Postului Mare al Paștelui, iar încununarea acestuia este Bătaia cu flori. Aruncate din carele alegorice de personajele îmbrăcate în cele mai fanteziste costume, florile, crescute în serele orașului, umplu cerul și pământul de mireasmă și culoare. Prima ediție a Carnavalului de la Nisa, dezlănțuire a exceselor și celebrare a libertății, s-a desfășurat în anul 1294. Era pe vremea unui suveran care accepta acel „joie de vivre“ popular, contele Carol al II-lea, stăpânitorul regiunii provensale. De la epocă la epocă, spectacolul a luat chipuri diferite: bal mascat în Evul Mediu sau petrecere venețiană în Epoca Luminilor. Abia în 1830, fastul s-a mutat în stradă, pe Corso Saleya, cu calești împodobite în onoarea suveranilor. Atunci, carnavalul a fost organizat ca un omagiu adus de cetățeni suveranului Carol-Felix, rege al Sardiniei și stăpânitor, în epocă, al viitoarei Riviere franceze. De atunci și până în zilele noastre, carnavalul este onorat de prezența majorității familiilor princiare europene, ducii de Anjou și, apoi, cei de Savoia participând la carnaval încă din primele sale secole de existență, deloc deranjați de suspendarea reglementărilor juridice de bază sau de exagerările de tot soiul, permise în această perioadă. Fastul de la Nisa l-a inspirat pe însuși împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, să organizeze în 1888 un carnaval la Rio.
Cea mai acceptată definiție pentru „Carnaval” pornește de la latinescul „carnem levare” (adică „renunțare la carne”), și a început să fie folosită înainte de Evul Mediu, când locuitorii din Nisa, înainte de a începe să postească cele 40 de zile dinainte de Paște, se bucurau de preparatele bogate specifice acestei regiuni. În Franța medievală, locuitorii orașului sărbătoreau viața și excesele printr-un fel de „sărbătoare a îndestulării”, în decursul căreia toate abuzurile erau permise și acceptate. În curând toate aceste excese au ajuns să fie controlate de „Abbés des Fous” (Călugării Nebunilor), numiți de cler pentru a supraveghea populația.
Comportamentul participanților la carnaval era unul licențios și extrem de provocator, bărbații se travesteau în femei, iar femeile erau dezlegate de jurămintele de fidelitate. Degeaba a condamnat catolicismul, în repetate rânduri, caracterul libertin al sărbătorii, încercând să amendeze indecența și trivialitatea – suveranii au considerat că ea reprezintă o supapă necesară, prin care energiile, mai ales cele sociale, erau eliberate în mod benefic, în caz contrar, existând riscul să fie canalizate spre revolte. De aici, probabil, și marea diversitate de artiști care luau parte la carnaval, asigurând voia bună a poporului: mimi, jongleuri, dansatori, acrobați, artificieri, truveri și chiar ghicitori. Până în 1872, sărbătorirea Carnavalului era restricționată numai la străzile din Nisa, dar în 1873 Andriot Saëtone de Nice a fondat „Comitetul Festivalului”, responsabil cu organizarea și dezvoltarea evenimentului sub patronajul municipalității. Astfel, pe 23 februarie 1873, Maiestatea Sa Regele I al Carnavalului a intrat în orașul său dând naștere carnavalului modern. Istoria așa-zisă modernă a Carnavalului de la Nisa, cu irevocabila sa internaționalizare, începe în anul 1889, când semnalul de deschidere este dat de prințul de Wales, viitorul rege britanic Eduard al VII-lea. Imnul manifestării a fost compus în 1905, an în care a fost prezentat și cel mai mare car alegoric – Babaou, un monstru din lemn care trebuia împins de 18 oameni. Lung de 34 metri, acesta a ajuns să fie concurat abia în 1971, de un alt car – King Kong. Un moment important l-a constituit, în 1921, introducerea iluminatului electric, fapt ce a permis prelungirea serbărilor pe tot parcursul nopții.
Personajele Carnavalului
În prima zi a Carnavalului, Regele ales sosește cu mare pompă în Place Masséna, însoțit de petrecăreții care urlă asurzitor. Spectatorii nu se pot abține de la a fi atrași în marea comunitate de o voioșie contagioasă. Conform tradițiilor Carnavalului, în timpul domniei efemere a Regelui, nebunia, originalitatea și exuberanța nu vor cunoaște limite. În prima duminică a Carnavalului, la parade iau parte cel puțin 20 de care alegorice și peste 500 de saltimbanci, pentru ca în ultima zi, pe străzile orașului, să se desfășoare o paradă de lumini colorate și focuri imense de artificii. Prima Bătălie a Florilor a fost organizată la malul mării, pe Promenade des Anglais, în 1876. Rapid, sfioasele schimburi de flori între echipajele decorate ale bogaților veniți în vacanța de iarnă au devenit un spectacol cu prestigiu, parte a Carnavalului. Astăzi, Bătaia cu flori este o adevărată paradă în timpul căreia din carele alegorice, de 7 m lungime și 2 m lățime, fiecare împodobite de sărbătoare cu peste 4000-5000 de plante, țâșnesc o sumedenie de flori proaspete. Realizarea lor este o adevărată artă, fiecare floare fiind special aleasă pentru a concepe un mozaic îmbătător unic. Mimoza, simbolul orașului Nisa, ocupă un loc special în cadrul acestor „bătălii”. Bătăile cu flori și carele alegorice, ce parcurg cea mai frumoasă promenadă marină din lume, au reînviat cultul carnavalului, în orașul-port mediteranean, ca expresie a exuberanței și a libertății. Pe lângă Bătaia cu flori, cele mai așteptate și apreciate momente sunt ploaia de confetti, alegerea Regelui și a Reginei și imensul foc de artificii de la final. În 1892, au fost introduse ploile de confetti, iar din anul imediat următor începe să fie aleasă Regina Carnavalului. În zilele noastre, Bătăile cu flori, ce simbolizează luptele în care au fost angrenați, în decursul istoriei, locuitorii zonei, sunt serios concurate în popularitate de defilările carelor alegorice și de enormele figurine caricaturale, personaje grotești care au rolul de a evoca, în mod plastic, momente memorabile din viața comunității locale, dar și ale scenei politice internaționale. Stilul în care sunt realizați monștrii amuzanți a fost impus, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de Gustave-Adolphe Mossa. Azi, principalul artizan este Alex Mignone, cel care a configurat bazele moderne ale acestei arte străvechi, cu accent pe figurile mitologiei populare.
Înainte de începerea carnavalului, Majestatea Sa a Carnavalului ajunge pe Place Masséna pentru a anunța deschiderea acestor sărbători luând cheile orașului. Regele va fi înscăunat acolo pe toată durata carnavalului. El defilează în mod tradițional în fruntea alaiului. Carul Regelui este o creație care iese în evidență de restul, ridicându-se la aproximativ 15 m înălțime. În 2014, a fost atins un record de 17 m pentru „Regele Gastronomiei”.
Pe locul al doilea în procesiune, Regina, care și-a făcut apariția în 1893, s-a căsătorit cu Majestatea Sa a Carnavaluui, la împlinirea a 21 de ani, conform unei idei a lui Alexis Mossa. Carnavalon este prințul, copilul regelui și al reginei, care a sosit mai târziu, în anii 1930.
După familia regală, supușii regelui de pe „flota” lor adoptă cu umor și imaginație tema anului. Fiecare car are un nume și reprezintă un subiect anume, legat de temă. Exprimă o lume plină de umor, fantastică sau de vis. În medie, au aproximativ 12 m înălțime. Satira religioasă este interzisă, dar caricaturile politicienilor s-au bucurat de un anumit succes la aceste parade.
Capetele gigantice, extrem de populare în rândul publicului, urmăresc carele și distrează mulțimea. Grupurile de capete gigantice sunt sculpturi care măsoară aproximativ 2,50 m. Fiecare grup de capete gigantice este o serie de personaje care acoperă tema generală a carnavalului. De la 800 de capete uriașe în anii ’60, acestea numără acum doar o sută, alături de trupele de artă stradală și muzicale. Capetele gigantice pot reprezenta politicieni, celebrități, actori din lumea media… precum și locuitori din Nisa și turiști.
Vulturul este simbolul orașului Nisa, atât pe stema sa, cât și ca mascota echipei de fotbal. Aparițiile sale frecvente în paradele de carnaval sunt întotdeauna foarte apreciate. Este simbolul inversat al liliacului, animalul-totem al carnavalului de la Nisa.
Dragonul Babaou este important în mitologia carnavalului. Gigantic, montat pe roți de bicicletă și împins de 18 bărbați, măsura 32 de metri în 1905, creat de Jarnach. Este un simbol universal, găsit pe fiecare continent.
Ratapignata
În parade este prezent și simbolul inversat al vulturului, împărăteasa Lumii Întunericului. Printre cele mai izbitoare a fost carul din 1875 reprezentând 40 de lilieci pe un vechi castel în ruine. Un simbol pozitiv, care scoate în evidență calitățile excepționale de percepție și inteligență ale liliacului în lumea forțelor întunecate și obscure! Un alt simbol este prezent în mintea tuturor, la Nisa, liliacul, un mic animal numit Ratapignata (sau Ratapinhata). Este o parte integrantă a istoriei țării … la fel ca simbolurile menționate mai sus. Ceea ce putem observa este că Ratapignata este înainte de toate un simbol al rezistenței și, prin urmare, poate fi asociat, în acest sens, cu Catherine Ségurane (eroină populară a orașului Nisa, despre care se spune că a jucat un rol decisiv în respingerea asediului orașului de către invadatorii turci aliați cu Francisc I, asediul Nisei, în vara anului 1543), în timp ce Vulturul este un simbol al puterii, suveranității și valorilor războinice, care ar putea fi asociat cu Giuseppe Garibaldi, pentru toate luptele pe care le-a condus în afara Nisei. Așadar, Catherine este o fiică a oamenilor, o spălătoreasă care cunoștea mai degrabă aleile întunecate ale orașului vechi precum colțurile întunecate unde cuibăresc Ratapignata (liliecii). Astfel că unul (Garibaldi) lupta în plină lumină, iar celălalt (Ségurane) reprezenta rezistența din umbră.
Pisica Raminagrobis – Prințul pisicilor sărbătorit de autorii François Rabelais și Jean de La Fontaine, în 2008 a întruchipat o singură dată pe Majestatea Sa de Carnaval sub formă de animal în imaginația lui Kristian.
Bogăția Carnavalului de la Nisa vine și de la trupe din întreaga lume care defilează alături de plutitori, în procesiune, fiecare aducându-și energia, cultura și imaginația, conferindu-i o poziție internațională de lider.
Invitate de Familia Regală, trupe de artă stradală și grupuri muzicale din întreaga lume dansează, cântă sau prezintă acrobații. Acestea iau parte la festivități împărtășindu-și lumile și culturile.
Principalele trupe invitate
Regele Triboulet – În 1888, împăratul Braziliei Pedro II a participat la două parade de flori și a defilat într-o trăsură de flori împreună cu familia sa. În 2009, Școala de Samba din Grande Rio a adus un omagiu Carnavalului de la Nisa pe „plutitorul” Triboulet. Aducând cu ei ecoul Carnavalului de la Rio, dansatorii de samba sunt invitați esențiali la carnavalul de la Nisa. Ungaria, Belgia, Columbia, China – trupe din întreaga lume își iau locul binemeritat la Carnavalul de la Nisa. Fiecare trupă defilează purtând costumul tradițional al țării sau regiunii lor. Trupele italiene prezintă arta străveche a aruncării steagurilor care datează din Evul Mediu. Aceste exerciții, pe cât de dificile, pe atât de uluitoare, necesită măiestrie și pasiune.
Ediţia aniversară 2023
Carnavalul de la Nisa, sursă de inspirație pentru feeriile stradale de la New Orleans sau Viareggio, se ține, de regulă, în cea de-a doua jumătate a lunii februarie, anul acesta între 10 și 26 februarie, fiind o sărbătoare hibernală derivată din Mardi Gras (Marțea Grasă). Ultimul week-end al Carnavalul include populara întrecere a barmanilor, arderea în mare a regelui Carnavalului, și un spectacol fantastic de focuri de artificii. Traseul paradei se modifică ușor în fiecare an, dar, de obicei, urmează o mare parte din Promenada Englezilor.
Marea paradă care marchează a 150-a aniversare
Cu ocazia împlinirii a 150 de ani și pentru a onora înscrierea Nisei ca „Riviera winter resort city” pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, Carnavalul de la Nisa 2023 va avea ca temă „Comorile patrimoniului mondial”. Acest „corso” (paradă) de deschidere oferă o experiență dramatică fără precedent! Este alcătuită din câțiva actori de Carnaval: regele, regina, care alegorice și flori de carnaval, capete uriașe, dansatori și muzicieni… Invitat special pentru această ediție extraordinară: Carnavalul de la Rio se va alătura sărbătorilor din acest prim weekend. Această ceremonie unică marchează începutul oficial al Carnavalului de la Nisa.
Parada de carnaval a zilei
În timpul zilei, pot fi urmărite parada carelor și a capetelor uriașe, iar după-amiaza poate fi una festivă și plină de culoare în lumea imaginară și magică a creatorilor Ymagiers și a creatorilor de carnaval.
Parada de carnaval reprezintă o mulțime de care decorate și aduse la viață în cadrul paradei tematice din acest sezon, în ritmul trupelor de artă stradală și a grupurilor muzicale din diferite medii din întreaga lume, într-o atmosferă plină de culoare, festivă, de familie. Seara, „plutitoarele” sunt împodobite cu lumini speciale. Totul este luminat, spectacolul vizual devenind și mai uimitor, iar trupele de artă și muzică care dau viață traseului oferă un adevărat spectacol de sunet și lumini. Acest spectacol grandios are loc sâmbătă și marți, seara de la ora locală 20:30 și durează în jur de 1 oră și 30 de minute.
Parada florilor
Carele decorate cu compoziții florale impresionante formează o procesiune elegantă, în care personaje în costume extraordinare, muzica, parfumurile și culorile se amestecă pentru plăcerea privitorilor! În fiecare an, actrițe costumate defilează pe care împodobite cu flori purtând publicul cu ele în excepționala defilare. Spectacolele au loc sâmbăta, duminica și miercurea în timpul după-amiezii și durează în jur de 1 oră și 30 de minute.
Lou Queernaval
Primul carnaval gay din Franța, înrădăcinat în tradiția de la Nisa a festivităților de carnaval, este un eveniment popular deschis tuturor. Se angajează să promoveze valorile împărtășirii, incluziunii și conviețuirii. Pene, machiaj, paiete, parade extravagante, trupe colorate și creaturi ciudate aprind carnavalul.
Joyeux anniversaire!
Autor: Alina Andrei, RADOR
https://www.nicecarnaval.com/en/2023-edition/programme-2023/
https://www.nicecarnaval.com/en/the-carnival-of-nice/history-of-the-carnival/the-king-and-his-court/
