Context
Dacii este o dramă istorică româno-franceză în regia lui Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Titus Popovici. Din distribuţie: Amza Pellea, Pierre Brice, Emil Botta, György Kovács, Georges Marchal, Geo Barton, Septimiu Sever, Mircea Albulescu, Nicolae Secăreanu, Vasile Cosma, Alexandru Herescu şi Marie-José Nat.
Subiectul
Acţiunea filmului se petrece în anii 86-88 d.H., în perioada războiului dintre Imperiul Roman, condus de împăratul Domiţian, şi daci.
Când senatorul roman Attius (Geo Barton), care traversase Dunărea împreună cu câţiva soldaţi pentru a negocia cu dacii, este ucis de de o săgeată trasă de un străjer dac, regele dac Decebal (Amza Pellea) este profund afectat de moartea acestuia. Numai Decebal ştia ca senatorul roman Attius era de fapt dacul Zoltes, un şef de trib care fusese trimis la Roma în urmă cu 40 de ani, luând numele unui patrician roman.
Citind scrisoarea pe care o avea Attius la el, Decebal află că legiunile romane conduse de generalul Fuscus (Georges Marchal), se pregătesc să invadeze Dacia la ordinul împăratului Domiţian (György Kovács). Astfel, Decebal, pentru a păstra integritatea poporului său, va trebui să îndeplinească cel mai dureros sacrificiu al unui părinte, cel al propriul său fiu, Cotyso (Alexandru Herescu).
Când cele două armate stau faţă în faţă, gata de luptă, Severus (Pierre Brice), comandantul legiunilor romane şi fiul senatorului Attius/dacul Zoltes trebuie să ia o decizie dramatică: să fie roman şi să lupte împotriva neamului său, sau să fie dac şi să-şi trădeze onoarea şi legiunile? Dacii este primul film realizat de regizorul Sergiu Nicolaescu, fiind pe locul 4 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile, după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.
Filmul, între istorie și propagandă
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, România era regat independent și se eliberase puțin de imaginea de asuprire din partea mai puternicelor nații vecine. Începe atunci ca dacilor să le fie recunoscută o contribuție semnificativă la etnogeneza românilor.
Chiar dacă originile latine ale românilor continuau să fie predominant afirmate, Regele Carol I fiind gratificat cu o ascendență izvorâtă de la împăratul Traian, nu și de la Decebal, a apărut și un curent autohtonist, promovat de istorici, poeți, lingviști, care a potențat rolul dacilor. Mihai Eminescu îi invoca elogios pe daci în poeme precum „Memento mori”, „Sarmis…” sau în drama „Decebal”. La rândul lui, istoricul A.D. Xenopol susținea în ”Istoria românilor din Dacia Traiană”, apărută la 1888, continuitatea dacilor pe teritoriul actualei Românii, dar nu în detrimentul romanilor.
Comuniștii îl vor pune în umbra pe Traian, la care se raportau regii României, acuzându-l că a fost invadator crud, dacii fiind din nou preamăriți pentru lupta lor eroică împotriva cotropitorilor romani, a căror retragere din Dacia a fost echivalată cu o eliberare a teritoriului. Ca simbolistică, romanii și Traian reprezentau Occidentul, iar dacii erau iubitorii de patrie, de libertate, care își apărau țara cu prețul vieții. Cercetătoarea Aurelia Vasile a documentat cele trei filme („Dacii”, „Columna” și „Burebista”) produse în Epoca de Aur despre daci și romani, dezvăluind mecanismele și motivațiile politico-propagandistice prin care au fost construite. Contrastul dintre romanii cotropitori, aroganți, dotați cu arme, versus dacii cei pașnici, săraci și viteji, gata de orice sacrificiu pentru a-și apăra țara, este în esență mesajul principal al „Dacii”, regizat de Sergiu Nicolaescu în 1966-1967, după un scenariu de Titus Popovici, imediat după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.
Criticii spun că filmul îi prezintă pe daci glorioși și neînfricați asemenea vikingilor sau goților, într-o superproducție cu distribuție internațională, în colaborare cu o casă de filme occidentală. Așa au apărut în film Pierre Brice (Severus), Marie-José Nat (Meda) și George Marshall (Fuscus), lângă Amza Pellea (Decebal) și György Kovács (Domițian). Pelicula a mobilizat mari resurse financiare, dar și mai mulți figuranți ca oricând neremunerați (circa 20.000) din rândul militarilor în termen din România.
Pe Champs-Elysées, în dreptul restaurantului „Fouquets” era un afiș uriaș al filmului având textul: „un film du Serge Nicolaesco”. Era o foarte mare satisfacție pentru un tânăr debutant de 37 de ani.
Unii critici postdecembriști spun că în Occident filmul nu a avut însă succesul scontat, dar, în România, critica de atunci și publicul au ovaționat filmul.
Oana Pellea, fiica actorului Amza Pelea, povestește însă într-un interviu, altceva:
“Dacii” a atras şi atenţia actorilor de la Hollywood. Kirk Douglas a fost interesat să joace în filmul românesc, aşa că a venit în România la Platourile Buftea. Chiar dacă nu a a ajuns să fie distribuit în “Dacii”, deoarece în perioada în care aveau loc filmările era implicat în alte mari proiecte peste Ocean, marele actor american s-a arătat încântat să cunoască și să discute cu actorii și cu membrii echipei care au puns la cale unul dintre cele mai fabuloase filme autohtone.
“Întâlnirea cu Kirk Douglas la Buftea a fost emoţionantă pentru echipa română. Ştiu ca Amza a fost foarte amuzat că agentul actorului american a impus ca la fotografia de grup cu actorii români Kirk Douglas, care era mai scund decat Amza, să stea pe un mic scăunel ca să pară de aceeaşi înălţime”, a spus Oana Pellea. (http://tvr2.tvr.ro/kirk-douglas-si-ar-fi-dorit-sa-joace-in-dacii-a-facut-insa-doar-o-fotografie-cu-amza-pellea_28218.html)
Sergiu Nicolaescu povestea despre film
„1963. Buftea. Cornea, directorul studioului, intelectual și politruc de profesie, mă întreabă: «Ați dori să faceți un film de ficțiune, aveți o preferință?» Am răspuns destul de timid: «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu». Era un roman care mă impresionase: război, dragoste, gelozie… «Camil Petrescu? Bună idee, dar de ce nu faci Patul lui Procust?» Înțelegând că îmi pierdeam vremea, i-am răspuns: «Pentru că nu cred că un astfel de film se poate face astăzi în România. Poate un film istoric…», am îndrăznit eu. «Cam la ce te-ai gândit?» «Să zicem Ștefan cel Mare.» «Imposibil! Îl face Mircea Drăgan.» «Atunci Mihai Viteazul…» «Imposibil, îl face Mihnea Gheorghiu», a venit prompt răspunsul. «Traian și Decebal?» Tovarășul consultă o hârtie pe care avea planurile următoarelor patru cincinale. «Imposibil, îl face Mircea Drăgan în 1985.» «Atunci Dacii», am încheiat eu. Încurcătură. Dacii nu erau pe lista «cincinalurilor».
- Paris.
Henry Deutschmeister, unul dintre cei mai importanți producători din Franța, evreu român născut la Brăila, mare și adevărat patriot, mă întreabă: «Vrei să faci un film de ficțiune, domnule Nicolaescu?» «Da. Un film în costume, Dacii.» «De acord», a răspuns sec… și am făcut filmul, o coproducție româno-franceză cu actorii Pierre Brice, Georges Marchal, Marie José Nat. În curând se vor împlini 40 de ani de la premiera filmului… debutul meu… care a fost totodată și cel mai mare succes de public din România, prima manifestare publică de patriotism românesc, îndrăznesc să spun. Doi ani mai târziu, în 1967, I. Gh. Maurer îmi mărturisea că succesul de public al filmului l-a convins că «ceva» se poate schimba în politica României. Sunt foarte mândru că prin debutul meu am redeschis drumul naționalismului românesc.” – Sergiu Nicolaescu.
„Violența unor faze de montaj, cu figuri și corpuri însângerate, străpunse de sulițe și săgeți, o dinamică a cadrului remarcabilă, susțin ritmul spectacolului și apără filmul de ilustrativism.” – Valerian Sava, „Cinema”, 1966.
Datele filmului
Filmările au avut loc la Sarmizegetusa, Stâna de Vale, Bucegi, Hârșova. Cheltuielile de producție ale părții române au fost de 20.113.000 lei, conform Cineclic.
Pelicula implica multe scene de luptă, astfel că au fost convocați şi numeroşi sportivi. „În fiecare film istoric cu acţiuni de masă, gen super-producţie, există un grup de tineri atleţi cu care se filmează prim-planurile. E vorba de cei care execută salturile, care încalecă pe cai sau se înfruntă în bătălii. Pe aceştia i-am încredinţat, pentru stilizare, foştilor sportivi Constantin Stelian şi Lucian Pudrea, maeştri de arme şi de luptă. „Asocierea sportivilor cu eroii filmului nu este întâmplătoare. Studiind istoria epocii, mi-am dat seama că dacii erau sportivi în adevăratul înţeles al cuvântului, fiind îndrumaţi de mici spre practicarea exerciţiilor fizice”, explica în revista „Sport”, Sergiu Nicolaescu.
Regia: Sergiu Nicolaescu
Scenariul: Titus Popovici, Jaqcues Rémy (adaptarea franceză)
Imaginea: Costache Ciubotaru
Montajul: Yolanda Mîntulescu
Muzica: Theodor Grigoriu
În distribuţie: Amza Pellea, Pierre Brice, Emil Botta, György Kovács, Georges Marchal, Geo Barton, Septimiu Sever, Mircea Albulescu, Nicolae Secăreanu, Vasile Cosma, Alexandru Herescu, Marie-José Nat
Durata: 1 h şi 50 min (110 min)
Format: 2,35 : 1
Categorie: istoric, dramă, război
Anul apariţiei: 1967
Producători: Franco London Films, Romania Film, Studioul Cinematografic Bucuresti
Ţara: România, Franţa
Limba: româna
(Autor : Alexandru Balaci)
Bibliografie
Calendarul Rador
http://tvr2.tvr.ro/kirk-douglas-si-ar-fi-dorit-sa-joace-in-dacii-a-facut-insa-doar-o-fotografie-cu-amza-pellea_28218.html
https://www.cinemagia.ro/filme/dacii-151/
https://historia.ro/sectiune/general/dacii-si-romanii-de-la-cronicari-la-filmele-lui-569274.html
