După un summit la Bruxelles care a durat până la orele dimineții, liderii Uniunii Europene au adoptat un ton dur în ceea ce privește politica de migrație, amenințând că vor folosi permisele de viză, fluxurile comerciale și ajutorul pentru dezvoltare ca pârghii pentru a lua măsuri drastice împotriva trecerilor ilegale de frontieră și pentru a accelera returnarea solicitanților de azil ale căror cereri au fost respinse. Într-o mică victorie pentru Italia, șefii de stat și de guvern au îndemnat la o „cooperare consolidată” în ceea ce privește operațiunile de căutare și salvare în Mediterana Centrală. Guvernul de dreapta al premierului italian, Georgia Meloni, a adoptat recent un cod de conduită obligatoriu pentru navele de salvare și face presiuni pentru a avea reguli similare la nivelul UE, o inițiativă care a câștigat ceva teren, dar care rămâne încă departe. „Am cerut și am obținut ca concluziile Consiliului European să se concentreze pe dimensiunea externă și, prin urmare, pe protecția frontierelor externe ale UE, ținând cont de diferența care există între frontierele (naționale) și, în special, de specificitatea frontierelor maritime”, a declarat Georgia Meloni şi a adăugat că „imigrația este o problemă europeană și necesită un răspuns european”. Anul trecut, UE a înregistrat 330.000 de treceri ilegale ale frontierei și 924.000 de cereri de azil, o creștere cu 64% și, respectiv, cu 46% față de 2021. Liderii UE au tras un semnal de alarmă cu privire la creșterea numărului de cereri de azil din partea cetățenilor din țări considerate în mod tradițional „sigure”, precum Turcia, Bangladesh, Maroc, Georgia, Egipt și Peru. Însă conceptul de „țări de origine sigure” este contestat pe scară largă de societatea civilă și variază de la o țară la alta, ceea ce creează o fragmentare și o lipsă de previzibilitate. Concluziile summitului au făcut apel la o „abordare mai coordonată” în această privință, în vederea creării unor liste comune ale UE de „țări terțe sigure”. Comisia Europeană estimează că peste 61% din cele 924.000 de cereri de azil depuse anul trecut au fost făcute de persoane care nu au nevoie de protecție internațională. În paralel, blocul comunitar se luptă cu o rată scăzută de returnare a solicitanților de azil neeligibili, estimată la 21%, fapt care a alimentat și mai mult apelurile pentru un angajament diplomatic mai energic. „Sunt necesare acțiuni rapide pentru a asigura returnări efective”, se arată în concluzii, încurajând statele membre să își recunoască reciproc deciziile de returnare. Liderii UE propun un model „la nivelul întregului guvern”, care să implice instituțiile UE și guvernele naționale, pentru a folosi „diplomația, dezvoltarea, comerțul și vizele”, precum și oportunitățile de muncă legală, ca pârghii pentru a constrânge alte țări să primească înapoi solicitanții de azil respinși. Liderii au confirmat şi posibilitatea de a declanșa articolul 25a din Codul UE privind vizele, care poate impune măsuri restrictive țărilor necooperante. „Frontierele trebuie să fie gestionate. Vom acționa pentru a ne consolida frontierele externe și pentru a preveni migrația neregulamentară”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după încheierea reuniunii./mbaciu/ilapadat
EURONEWS (10 februarie)
