Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina dar și alte evenimente importante din sfera politică sau economică. „Avioanele de vânătoare pentru Ucraina, o cerere greu de satisfăcut”, titrează publicația belgiană Le Vif, cu referire la solicitarea președintelui ucrainean „Aripi pentru libertate”: „De la Londra la Bruxelles și trecând prin Paris, președintele ucrainean a făcut presiuni asupra aliaților să-i livreze avioane de luptă moderne pentru a lupta împotriva Rusiei. Dar această solicitare este greu de satisfăcut rapid și nu toate modelele de arme ar fi potrivite. Cu cât Ucraina primește mai devreme arme grele cu rază lungă de acțiune, cu cât piloții noștri primesc mai repede avioane, cu atât mai repede se va termina această agresiune rusă”, a insistat Volodimir Zelenski la Palatul Elysee. Până acum, occidentalii a fost reticenţi să livreze avioane de luptă de teama unei escaladări cu Moscova. Dar tabuurile dispar unul după altul de un an. Susţinătorii Kievului au fost în cele din urmă de acord, în ianuarie, să furnizeze tancuri grele”, comentează Le Vif.
Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei se va reuni marți la sediul NATO, după conferința care a avut loc pe 20 ianuarie la baza aeriană Ramstein din Germania, reuniune vitală în privința deciziei de a trimite tancuri Ucrainei. Potrivit Reuters, secretarul american al apărării Lloyd Austin și ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, au discutat deja despre „priorități”, inclusiv apărarea aeriană și artilerie, în perspectiva viitoarelor întâlniri ale aliaților Kievului la Bruxelles.
Războiul din Ucraina nu s-a terminat, dar Jens Stoltenberg vrea să se retragă, titrează publicația franceză La Tribune. În funcţie din 2014, fostul prim-ministru al Norvegiei împlinește deja nouă ani în fruntea Alianţei Atlantice, după ce a acceptat să i se prelungească mandatul pe fondul începerii războiului în Ucraina. Surse diplomatice ale publicației Welt am Sonntag arată că prelungirea mandatului ar avea două avantaje pentru statele membre: pe de o parte, să-i ofere lui Stoltenberg ocazia să prezideze summitul aniversar NATO la a 75-a aniversare a Alianţei, care ar urma să aibă loc în aprilie 2024 la Washington, și pe de altă parte, să devină viitorul preşedinte al Băncii Mondiale. Suspansul nu a durat mult, o purtătoare de cuvânt a Alianţei atlantice anunţând oficial duminică decizia secretarului general NATO de a nu candida din nou.
Sub titlul ”Republica Moldova, un punct crucial în conflictul ruso-ucrainean”, ziarul italian Il Sole 24 Ore publica un comentariu privind situația de la est de Prut. „Dacă există națiuni care sunt ”victime” ale poziției lor geografice de frontieră, Republica Moldova, blocată așa cum este între România și Ucraina, un canal de acces la ”gaura neagră” a enclavei separatiste din Transnistria, controlată de ruși, este fără îndoială una dintre acestea. În vremuri în care definirea normalului era un joc de noroc, Moldova a fost o răscruce a traficului de imigranți ilegali și de arme, a contrabandei cu bunuri și a intrărilor mai mult sau mai puțin legale în Europa, toate acestea şi datorită apropierii sale de România, țară membră UE. Atacul rusesc asupra Ucrainei a readus-o imediat în centrul hărții conflictului și fiecare nou capitol al războiului, care pe 24 februarie împlinește un an, readuce Chișinăul în centrul atenției”, comentează Il Sole 24 Ore.
În Turcia, țară grav afectată de cutremurul din 6 februarie de peste 7.6 pe scara Richter, continuă operațiunile de salvare a persoanelor prinse sub dărâmături. Au fost demarate totodată anchete pentru a stabili condițiile în care s-au prăbușit atât de multe clădiri, dintre care multe de construcție recentă, notează La Libre Belgique. „Prăbuşirea bruscă a clădirilor, care arată construcţia de slabă calitate şi nu a dat practic nicio şansă rezidenţilor, provoacă furie în ţară, unde peste 25.000 de persoane au murit şi peste 80.000 au fost rănite”. Anchetele în desfășurare vizează mai mulți antreprenori implicați în construcția blocurilor prăbușite. Sub titlul „Cutremurele și realitatea din Turcia”, publicația turcă Sabah face o radiografie a principalelor cauze care au dus la prăbușirea unui număr atât de mare de clădiri. “Sunt foarte importante elemente precum inginerie, arhitectură, experiență dar mai important decât acestea este locul în care este amplasată așezarea. Putem vedea ușor, fără să fim experți, diferența între zone în ceea ce privește amploarea dezastrului. De exemplu, în zone muntoase, pagubele sunt mult mai mici decât cele înregistrate în zone cu terenuri aluvionare. Ne mirăm cum rezistă niște case șubrede construite pe stânci, dar ele au o temelie solidă. Însă în regiuni cu o bază fragilă, nici măcar casele sănătoase nu rezistă. Dacă e se învățăm ceva în urma acestui cutremur și să punem apoi în practică, va trebui să adaptăm planurile urbanistice ale centrelor unor orașe precum Antakya la această realitate”, comentează Sabah.
După ce Statele Unite au doborât două obiecte care survolau spațiul aerian american, între care și un balon considerat de Washington a fi un dispozitiv chinezesc de supraveghere ilegală, Canada anunță o măsură similară, informează La Libre Belgique. „Obiectul nu a fost încă identificat şi dl Trudeau afirmă că este în contact cu preşedintele american, Joe Biden, pe acest subiect. Forţele armate canadiene vor face analiza resturilor. Acest eveniment are loc după ce SUA au doborât vineri, la ordinul preşedintelui Biden, un „obiect ce zbura la altitudine mare” deasupra Alaskăi. O anchetă este încă în desfăşurare, în situaţia în care obiectul neidentificat nu a fost încă găsit în apele americane. Acest obiect din Alaska este totuşi ceva mai mic decât balonul de observaţie chinez care a fost doborât de autorităţile americane pe 4 februarie.
Florin Matei, RADOR
