Cutremurul din Turcia și Siria și efectele sale devastatoare continuă să preocupe presa internațională. De la Ankara, cotidianul HÜRRIYET anunță că, la 10 zile de la producerea seismului, cel puțin 35.418 de persoane au murit și alți 100.000 de oameni au fost răniți, din datele înregistrate până acum. Pe de altă parte, mulți dintre supraviețuitorii rămași fără casă se luptă pentru a-și găsi adăpost pe o vreme foarte rece. Urmează o luptă contra cronometru cu criza sanitară, cu cea alimentară și, pe termen lung, cu criza socială, care reprezintă tot atâtea consecințe ale cutremurului care, după cum titrează cotidianul turc, este „cel mai letal seism din istoria Turciei”.
Treptat, accentul se mută de la operațiunile de salvare la cele de reconstrucție: „Faza de căutare și salvare se apropie acum de sfârșit, dar pentru OMS, sarcina de a salva vieți este abia la început”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, secretarul general al organizației, citat de Washington Post. Publicația face și o trecere în revistă a etapelor cheie ce urmează – dărâmarea a circa 50.000 de construcții care nu mai prezintă siguranță, identificarea victimelor, stabilirea identității copiilor rămași fără aparținători și reunirea lor cu familia extinsă, acolo unde este posibil, construirea de adăposturi și de locuințe pentru miile de sinistrați. „Ceea ce a fost mai rău a trecut, ceea ce este mai greu abia urmează”, conchide Washington Post.
Războiul din Ucraina și ajutorul în arme și muniții pentru Kiev au fost în centrul discuțiilor întâlnirii dintre miniștrii apărării ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord de marți de la Bruxelles. Statele Unite au anunţat că au acordat un contract de armament în valoare de peste jumătate de miliard de dolari pentru a se produce obuze de 155 mm, destinate livrării către Ucraina, notează La Libre Belgique. Anunţul Washingtonului vine în momentul în care cresc temerile de o epuizare a stocurilor de arme ale ţărilor occidentale şi în special ale Statelor Unite, care, de un an, scot tot mai mult din stocurile existente ale armatei sale pentru a ajuta armata ucraineană să lupte împotriva invaziei ruse. Această comandă, precizează publicația belgiană, ţine de un demers diferit: armele livrate Ucrainei sunt produse direct pentru ea, cu un buget american. Şeful NATO, Jens Stoltenberg, avertizase luni că Ucraina foloseşte mai multă muniţie decât poate produce Alianţa. „Acest lucru epuizează stocurile noastre şi pune presiune pe industriile noastre de apărare”, reamintește publicația de la Bruxelles.
„Ecourile reuniunii NATO dezvăluie o altă dezbatere între cei treizeci de aliați – plus Suedia și Finlanda, care, până la aderarea lor, participă ca invitați: mărimea bugetului pe care aliații îl vor aloca apărării, citim în Le Monde. Sunt cunoscute insistențele administrațiilor americane de a-i determina pe aliații europeni să aloce 2% din PIB pentru apărare. Pe fundalul războiului din Ucraina, unii aliați – în special cei din proximitatea Rusiei – militează pentru depășirea pragului de 2% din PIB pe care trebuie să-l dedice armamentului până în 2024. Reziliența populației este, de asemenea, un subiect fierbinte pe agenda NATO. În fața amenințărilor cu conflicte, reînviate după războiul din Ucraina, țările Alianței Nord-Atlantice își pregătesc populația în mod diferit, notează același Le Monde. Despre ce pregătire este vorba? La Varșovia, în 2016, a început o reflecție asupra rezilienței infrastructurii civile, dar și asupra modului de protejare și pregătire a populației. Este vorba de capacitatea fiecărui stat aliat de a garanta continuitatea puterilor publice și a serviciilor publice esențiale în caz de forță majoră, reziliența aprovizionării cu energie, resurse apă, alimente etc. După șase ani, nivelul de pregătire rămâne extrem de inegal: „În statele din nordul Europei, există o încredere foarte puternică în guverne. Și cooperarea dintre societatea civilă și armată este extrem de puternică. În statele din sud, legătura cu statul este mult mai complexă, având în vedere istoria specifică fiecărei țări”, mai citim în dosarul publicat de Monde.
Foiletonul baloanelor-spion continuă. O nouă analiză a obiectelor zburătoare neidentificate care au survolat spaţiul aerian al Japoniei în ultimii ani sugerează „serios” că a fost vorba despre baloane spion chinezeşti, anunță Le Temps, citând un oficial japonez. Această reevaluare a unor zboruri mai vechi a fost făcută în lumina apariţiei balonului spion doborât de Statele Unite după ce a traversat teritoriul american. În urma acestui incident, armata americană şi-a ajustat reglajele radarelor pentru a detecta obiecte mai mici şi mai lente şi a descoperit trei alte aparate neidentificate, unul deasupra Alaskăi, altul deasupra Canadei şi al treilea deasupra lacului Huron, în Michigan. Despre aceste incidente, și mai ales despre lipsa de claritate a declarațiilor oficiale, cotidianul brazillian La Folha reține că reapropierea deschisă de regimul lui Xi Jinping la sfârșitul anului trecut, când liderul chinez s-a întâlnit cu președintele Joe Biden, este blocată. Acest lucru este de interes pentru mulți în SUA, începând cu opoziția republicană față de președintele democrat, cu ochii aţintiţi pe alegerile de anul viitor. Dar, să nu uităm: rivalii geopolitici se spionează unii pe alții dintotdeauna în istoria mondială, conchide La Folha.
Presa internațională mai reține și demisia premierului scoțian Nicola Sturgeon, survenită pe neașteptate, după opt ani la putere. Liberation reamintește că premierul de 52 de ani a fost o figură extrem de populară, simbolul luptei pentru independenţă a Scoției, revigorată de Brexit, cărora scoţienii i se opuseseră în majoritate. Ea a acumulat succese electorale, obţinând din nou, în mai 2021, o majoritate pro-independenţă în Parlamentul local împreună cu Verzii. Aceeași publicație explică faptul că Nicola Sturgeon a fost slăbită de tensiuni legate de o lege scoţiană care urma să faciliteze recunoaşterea schimbării de gen. În urmă cu câteva săptămâni, Londra a blocat textul, adoptat pe 22 decembrie de Parlamentul scoţian după dezbateri furtunoase./rlambru
(Agenția de Presă RADOR)
