Revista presei internaționale – 17 februarie

Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina dar și alte evenimente importante din sfera politică sau economică. NATO se așteaptă la o confruntare între Rusia și Ucraina “care va dura foarte mulți ani”, scrie publicația belgiană Le Soir. „NATO trebuie să se pregătească pentru o lungă confruntare cu Rusia, deoarece preşedintele Vladimir Putin nu arată nicio dorinţă de pace, la un an după ce a invadat Ucraina, a avertizat secretarul general al Alianţei, norvegianul Jens Stoltenberg. După un an de lupte care au făcut zecii de mii de victime în ambele tabere, NATO se aşteaptă la o nouă ofensivă rusească. Cele 30 de ţări membre ale Alianţei sunt mai hotărâte ca oricând să facă în aşa fel încât Ucraina să sfârșească prin a învinge”, a asigurat Stoltenberg.
În același timp, secretarul general NATO continuă seria demersurilor pentru a convinge Turcia să aprobe aderarea Suediei și a Finlandei la organizația trans-atlantică, reține ziarul turcesc Sabah. „Continui să cred că e momentul să ratificăm aderarea simultană a Finlandei şi a Suediei”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă cu ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu. „Secretarul general al NATO, venit în Turcia să arate sprijinul Alianţei după seismul devastator din 6 februarie care a făcut peste 36.000 de morţi, s-a referit pentru prima dată public la ipoteza unei intrări a Finlandei înaintea Suediei în Alianţă. El a afirmat totuşi că încearcă să obţină cât mai repede posibil ultimele ratificări din partea Turciei și a Ungariei pentru cele două ţări”, reține Le Soir.
Aflat într-o vizită la Kiev, ministrul israelian de Externe, Eli Cohen, a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainea și a subliniat că Israelul “își menţine angajamentele în favoarea suveranităţii Ucrainei şi integrităţii teritoriale a ţării”, scrie Times Of Israel. Eli Cohen a adăugat că Israelul va ajuta Ucraina să dezvolte un sistem avansat de alertă aeriană” similar cu cele utilizate de autorităţile israeliene. Potrivit Reuters, “Israelul a condamnat invazia rusă în Ucraina dar și-a limitat asistența pentru Kiev la ajutoare umanitare și echipamente de protecție. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care a revenit la putere în decembrie, a vorbit despre revizuirea politicii privind conflictul, dar nu a promis nicio furnizare directă de arme către Kiev”.
Înaintea întâlnirii pe care președinții din Belarus și Rusia urmează să o aibă vineri, liderul de la Minsk a afirmat că va lupta alături de Rusia numai dacă Belarusul va fi atacat. Potrivit agenției de ştiri de stat din Belarus, Belta, Aleksander Lukaşenko a spus că va ordona trupelor sale să lupte alături de aliata sa, Rusia, doar dacă o altă ţară iniţiază atacuri împotriva Belarusului. După cum notează La Libre Belgique, Belarus serveşte drept bază retrasă pentru ofensiva rusă declanşată acum un an contra Ucrainei. Şi astăzi sunt acolo soldaţi şi echipamente ruseşti. Potrivit multor analişti, Kremlinul face presiuni asupra lui Lukaşenko pentru ca el să ordone armatei sale să se alăture ofensivei. Dar liderul belarus a refuzat până acum, în ciuda dependenţei sale politice şi economice faţă de Moscova, în special după marea mişcare de contestare din 2020”.
În fața amenințărilor provenite dinspre Rusia, „SUA sunt hotărâte să apere statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania, dacă va fi necesar, şi îşi vor menţine prezenţa militară în regiune”, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, citat de Reuters. Făcând referire la prevederile Tratatului NATO, el a afirmat că „Ne-am angajat să respectăm Articolul 5, puteţi fi siguri de asta” și a adăugat că „Statele Unite rămân ferm angajate în mod constant faţă de libertatea şi suveranitatea aliaţilor noştri baltici”.
Șeful guvernului proaspăt învestit la Chișinău, Dorin Recean, abordează cu prioritate subiecte precum accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană și securitatea Republicii Moldova, atrăgând atrenția că „Neutralitatea ar putea în curând să nu ne ajute”, după cum reține portalul de știri Deschide.md. „Statutul de neutralitate este un instrument de politică externă care, s-ar putea, foarte curând, să nu funcționeze, motiv pentru care este necesar ca noi să ne consolidăm capacitatea de apărare. Nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea. Neutralitatea nu ne asigură în caz de agresiune”, a afirmat noul șef al guvernului din Republica Moldova.
Bulgaria și Grecia au semnat o serie de acorduri în domeniul petrolului și gazelor naturale, aflate în discuție încă din luna octombrie a anului trecut, scrie publicația greacă Kathimerini. Unul dintre acorduri, cu miză majoră pentru securitatea energetică la nivelul Europei, reia proiectul mai vechi al unei conducte între Burgas și Alexandroupoli, dar cu sens diferit de transport. „La început, proiectul prevedea transportarea de petrol rusesc spre Marea Mediterană prin portul Alexandroupoli, cu ocolirea Strâmtorii Bosfor. Ideea de a construi această conductă a fost readusă în discuție pe fondul crizei energetice, dar cu scoaterea, de data aceasta, a Rusiei din ecuație, pentru a sprijini planurile europene de eliminare a dependenței de combustibilii fosili ruși. Petrolul va fi transportat în sens invers, din portul Alexandroupoli va ajunge la rafinăriile din Bulgaria”.
UE va elimina treptat două dintre restricțiile de călătorie aplicate cetățenilor chinezi, convenite în urma renunțării de către China la politica „zero COVID”, a anunțat președinția suedeză a Uniunii, citată de Politico. Țările UE au decis să elimine, până la sfârșitul lunii februarie, cerința pentru un test negativ COVID-19 înainte de plecare pentru persoanele care călătoresc în UE din China și apoi, până la jumătatea lunii martie, să pună capăt testării aleatorii a călătorilor care sosesc din China. Decizia a fost luată „în lumina recentelor evoluții epidemiologice și ținând cont de avizul Comitetului pentru Securitatea Sănătății”, se arată în comunicatul președinției UE. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/ilapadat