Context
Staţia Law-Racoviţă (apoi Law-Racoviță- Negoiță), este prima stație românească de cercetare și explorare din Antarctica. Ea a lua numele dupa savantul român Emil Racoviță, alături de cel australian, Philip Law (care, în 1958, ajungea primul în zona Larsemann Hills din Antarctica, acolo unde este localizată stația), și, din 2011, Negoiță, după moartea exploratorului român Teodor Negoiță.
În 1997, exploratorul român Teodor Negoiță, președinte al Fundației Antarctice Române, începea acțiunea de deschidere a unei baze permanente de cercetări antarctice.
În anul 2005, România semnează Acordul de cooperare cu Australia în Antarctica la baza Law – Racoviță, iar la 13 ianuarie 2006 aici ajunge expediția românescă formată din trei membri: Teodor Negoiță, Elena Bocanciu și Florica Topârceanu, dr. în biologie, Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau” al Academiei Române, Punct Național de Contact la Tratatului asupra Antarcticii, Secretar al Biroului Executiv al Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice (CNCA) a Academiei Române, invitată la emisiunea Știința 360 de astăzi. Stația s-a numit Law-Racoviță și a funcționat cu doi Operatori Naționali Antarctici, ai Australiei și României, timp de 10 ani (2005-2015), în baza unui Memorandum de Înțelegere privind utilizarea în comun a Bazei Law din Dealurile Larsemann, Golful Prydz, Antarctica de Est (Memorandum of Understanding corcerning the joint use of Law Base at Larsemann Hills, Prydz Bay, East Antarctica). Acest acord de cooperare bilaterală a fost încheiat între Divizia Antarctică Australiană, reprezentată prin Director Tony Press, și Fundația Antarctică Română, reprezentată prin Președinte Teodor Gh. Negoiță.
Totul se află în subordinea Fundaţiei Antarctice Române, aflată la rândul ei în subordinea Institutului Român de Cercetări Polare, ambele organisme private, conduse de exploratorul polar Teodor Negoiţă (1947-2011), primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995); în 2011 este schimbată denumirea staţiei în Law-Racoviţă-Negoiţă. Demersul dr.ing. Teodor Negoiţă, primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995), de a inaugura o bază românească în Antarctica a început în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care România aderase încă din anul 1971. Nici un român nu prezentase până atunci contribuţii evidenţiate prin cercetări. Teodor Negoiţă a beneficiat în anul 2000 de onoarea de a avea cuvântul de deschidere cu ocazia „Tratatului antarctic” desfăşurat la Londra, în faţa a 43 de ţări. Scopul acestei întâlniri a fost elaborarea unui cod de navigaţie în Mările Antarcticii, discuţiile de fond purtându-se pe baza lucrărilor prezentate de România, SUA şi Anglia. Negoiţă a prezentat studiul „Direcţii privind transportul maritim Antarctic şi protecţia mediului”.Pentru contribuţia adusă la Ştiinţa Antarcticii, Teodor Negoiţă este desemnat Omul de Ştiinţă Internaţional 2003 de către Comitetul Ştiinţific pentru Cercetări Antarctice (SCAR) din cadrul Institutului de Cercetare Polară Scott (Cambridge, Marea Britanie). Dacă în lumea ştiinţifică internaţională numele acestui român este unanim respectat şi rostit cu îndreptăţită preţuire, acasă proiectele propuse de IRCP, în parteneriat cu universităţi şi institute de cercetare, sunt respinse rând pe rând la competiţiile naţionale din 2003 pe programele de cercetare-dezvoltare.
Baza Law
Baza Law a rămas în continuare proprietatea Australiei, dar cu folosirea ei în comun de către Australia și România sub numele Law-Racoviță, timp de 10 ani, în scopul efectuării de cercetări științifice în zona Larsemann Hills. După doi ani de negocieri cu Australia, cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfăşurat în oraşul Stockholm (Suedia), în iunie 2005 s-a semnat un acord prin care Australia a donat Fundaţiei Antarctice Române şi Institutului Român de Cercetări Polare, conduse de Teodor Negoiţă, una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii (Staţia Law). Exploratorului român Teodor Negoiţă i-au fost recunoscute astfel eforturile de continuare a tradiţiei începute de Emil Racoviţă în urmă cu mai bine de un secol.„După mai bine de 100 de ani, l-am readus pe Racoviţă în Antarctica.
Cea mai mare satisfacţie din cariera mea am avut-o când am preluat baza de la australieni. Am fost atât de emoţionat atunci, că nici nu puteam semna”, a mărturisit dr. Teodor Negoiţă într-un interviu din 2006 pentru ziarul „Gândul”. Cărţile publicate de Teodor Negoiţă, „Ştiinţă pe gheaţă cu chinezii în Antarctica” (2004) şi „Ambasada României în Antarctica, Staţia Law-Racoviţă” (2006), sunt mărturii uluitoare ale aventurii extraordinarului său „vis împlinit în lumea aisbergurilor”: „O staţie pentru cercetătorii români în cel de-al şaselea continent” – Antarctica. Cu scopul de a inaugura staţia din Antarctica, Teodor Negoiţă a efectuat cea de-a XIII-a expediţia a sa în regiunile polare, petrecând două luni şi jumătate pe continentul antarctic, într-o echipă de cercetare alături de două femei, cercetătoare în domeniul biologiei şi biochimiei, primele românce în Antarctica.
Scopul cercetării a fost, în afară de preluarea bazei, cel de a preleva probe de sol, sedimente şi microorganisme de pe continentul îngheţat.Staţia Law-Racoviţă-Negoiţă este compusă dintr-o clădire-laborator, cinci cabane satelit de tip iglu, fiind dotată cu radio VHF permanent funcţional, alimentat de la un panou solar, iar expediţiile au în dotarea lor şi telefoane prin satelit. Baza nu are personal permanent, ci este folosită de echipele expediţiilor româneşti şi australiene pe durata şederii lor în Antarctica, în special pe timpul verii polare (decembrie-februarie). Baza Law-Racoviţă-Negoiţă este situată într-o zonă stâncoasă aflată la 3 km de coasta Ingrid Christensen. În apropiere, la aproximativ 2 km, se află Staţia Zhong Shan a Chinei, iar la 1 km distanţă, Staţia Progress II a Federaţiei Ruse.
Documentul acord pentru operarea binațională a unei stații naționale în Antarctica, obținut prin eforturile Dr. Ing. Teodor Gh. Negoiță, este unic în istoria Tratatului asupra Antarcticii. La vremea respectivă exista o altă stație operată binațional, aflată însă în proprietate binațională (Stația Concordia, Franța-Italia). Stația este sezonieră și funcționează anual în vara antarctică. Ea nu este o stație permanent, ci doar de vară. (Autor : Alexandru Balaci)
Bibliografie
Calendar Rador
www.descopera.ro/istorie/17662071-low-racovita-prima-statie-romaneasca-din-antarctica-100-de-ani-in-100-de-momente
https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/prima-statie-romaneasca-de-cercetare-din-1504675.html