Subiectul central din presa internațională îl reprezintă vizita președintelui american la Kiev și la Varșovia. „Biden vizitează Kievul, greu încercata capitală a Ucrainei”, titrează NEW YORK TIMES, care punctează faptul că președintele american a făcut o vizită-surpriză la Kiev, pătrunzând în secret în zona de război pentru a demonstra „sprijinul neclintit” al SUA pentru eforturile de a respinge forțele ruse, la aproape un an de când ele au invadat această țară. „Preşedintele american s-a folosit de prezenţa sa pe teritorul ucrainean pentru a aduce veşti bune”, scrie și La Libre Belgique, referindu-se la anunţul privind livrarea altor echipamente esenţiale, în special muniţie de artilerie, sisteme anti-blindaj şi radare de supraveghere aeriană. „După un an, Kievul încă mai rezistă”, a declarat în mod simbolic Biden la Palatul Mariinski, reședința oficială a președintelui ucrainean. „Ucraina rezistă. Democrația rezistă”, a fost motto-ul vizitei reflectate în paginile cotidianului belgian citat.
Din discursul președintelui ucrainean, Le Figaro reține la rândul său câteva idei: „Luptăm pentru libertatea noastră şi pentru cea a aliaţilor noştri”, iar ajutorul suplimentar al Statelor Unite „va face diferenţa pe front”. În fine, „Rusia nu are nicio şansă să câştige războiul”.
Tot din Le Figaro aflăm că Biden urma să ajungă luni la Varşovia, capitala devenită pivot al ajutorului occidental pentru Kiev, pentru a-şi linişti aliaţii în legătură cu decizia SUA de a-şi continua sprijinul, în perspectiva unui război lung, şi pentru a încerca să reamintească mizele acestui război. Joe Biden se va întâlni marți cu liderii grupului celor nouă ţări de la Bucureşti (B9), care constituie, împreună cu Polonia, flancul estic al NATO şi sunt cele mai îngrijorate de ameninţarea rusă: Letonia, Lituania şi Estonia, alături de Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, România şi Slovacia. Președintele rus, Vladimir Putin, ar urma să țină și el un discurs, în aceeași zi de marți, ceea ce ar crea o imagine tăiată în două, cu doi lideri care justifică războiul în mod diferit. LA RAZON subliniază că, dacă ceea ce se va discuta la Varșovia poate fi ușor anticipat, nimeni nu știe despre ce va fi discursul lui Putin rostit de la Moscova. „Ar putea fi un rezumat a ceea ce s-a întâmplat în ultimul an sau ar putea fi o bombă care să schimbe strategia Rusiei”. Discursul este rostit aproape de prima aniversare de la începutul atacurilor ordonate de Kremlin sub denumirea de „operațiune specială”. Surse neoficiale vorbesc despre o creștere considerabilă a ofensivei, profitând de faptul că întăririle solicitate de Ucraina nu au fost încă trimise, cu obiectivul de a cuceri întregul Donbas până la sfârșitul lunii martie.
„La München, Uniunea Europeană discută despre achiziții comune de arme”, citim în cotidianul spaniol El Pais, care adaugă: „Cei mai căutați pe coridoarele și sălile laterale ale Conferinței de Securitate de la München din acest an nu au fost șefii de guvern sau miniștrii de Externe și Apărare ai marilor puteri, ci directorii generali ai marilor consorții de arme. În procesul accelerat de reînarmare globală pe care l-a precipitat invazia Ucrainei, țările se luptă pentru prioritate în contracte pentru un sector care nu poate face față. Și cei mai mari cumpărători au oportunități de piață mai bune”, e concluzia editorialistului spaniol.
Un alt cutremur de intensitate mare a zguduit regiunea de la frontiera turco-siriană, aflăm din Washington Post, care precizează că magnitudinea a fost de 6.4. Unele clădiri deja afectate de cutremurele anterioare au fost dărâmate, dar nu au fost înregistrate victime.
În schimb, bilanțul primului seism crește înfricoșător, se arată într-o analiză Le Monde. Cel puțin 44 000 de morți au fost înregistrate oficial, însă numeroase familii își caută încă rudele. Drama este că numeroase din trupurile găsite sunt adesea imposibil de identificat.
Spațiul de la est de Prut este evocat de două articole din Financial Times și La Libre Belgique. „Un partid rusofil protestează în Moldova, pe fondul temerilor privind o lovitură de stat”, citim în Financial Times, care subliniază că unii demnitari occidentali sunt îngrijorați de un complot rusesc vizând răsturnarea guvernului. Protestul apare și pe fondul unor noi avertismente lansate de serviciile de informații ucrainene și americane privind un risc de securitate la adresa acestei țări cu 2,6 milioane de locuitori, învecinată cu Ucraina și România. Secretarul de stat american Antony Blinken, care s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu în weekend la Munchen, a declarat că Washingtonul e alarmat de „unele comploturi pe care le vedem venind din partea Rusiei”. După cum mai scrie FT, Moscova a negat existența unui complot, catalogând declarațiile drept „ficțiune”.
Kremlinul a acuzat în schimb Moldova de „isterie antirusă” după declaraţii ale prim-ministrului care cerea demilitarizarea regiunii separatiste proruse Transnistria, aflată în centrul unor tensiuni reaprinse de conflictul din Ucraina, preia la rândul său publicația La Libre Belgique.
La Chișinău, noul prim-ministru, Dorin Recean, a afirmat recent că „este important să ne continuăm eforturile pentru ca trupele ruse să se retragă” din Transnistria, ceea ce a determinat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, să declare luni că relaţiile dintre Moscova şi Chişinău sunt „foarte, foarte tensionate”./rlambru/avladucu
(Agenția de Presă RADOR)
