“Dictatorul” Charlie Chaplin

Context

Cu 109 ani în urmă, la 28 februarie 1914, protagonistul de film Charlot, interpretat de Charlie Chaplin, devenea pentru prima dată personaj de film. Apărea pelicula „Between showers”, tradusă cu titlul „Charlot şi umbrela”.

Firul epic al filmului, care durează 15 minute, este următorul: doi tineri, Charlie Chaplin (Masher în film) şi Ford Stearling (Rival Masher în film) devin rivali când fiecare încearcă să ajute o doamnă (Emma Clifton, Lady in Distress), să  traverseze strada peste o băltoacă. Stearling îi cere acesteia să-i ţină umbrela, furată unui poliţist, (Chester Conklin, Policeman), promiţându-i că o va ajuta, moment în care apare Chaplin (fără celebrul său baston). Împreună pleacă să caute scânduri pe care să le așeze peste băltoacă.  Între timp, un alt poliţist (Edward Nolan, Chivalrous Policeman) ajută femeia să treacă strada.

La întoarcere, cu scândurile în braţe, Stearling supărat că nu a fost aşteptat, îi cere doamnei înapoi umbrela. Ea îl refuză, iar Stearling este arestat de poliţist pentru că a încercat să-şi recupereze umbrela cu forţa.La toată scena Chaplin asistă amuzându-se de ceea ce i se întâmplă tovarăşului său. Filmul, alb-negru,  este o serie de gaguri care, timp de 15 minute, arată biografia unui personaj simplu, care face lucruri mari şi stârnește râsul cu tristeţea sa.

 Charlie Chaplin, de la o copilărie tristă, la star de Hollywood

I se spunea „Vagabondul” în Germania, Charlot în Franţa şi în toate ţările ţările francofone, Carlitos în Brazilia sau în Argentina. Pe lângă actor, a fost și regizor şi producător, un pionier în arta filmului. A fost un personaj construit treptat, reinventat mereu, cu trăsături noi de caracter sau fizice adăugate constant. Pantofii  uriași, pălăria și haina strâmtă, pantalonii largi, trupul pirpiriu și  bastonul cu care aplică diverse ”corecții”, vor deveni elementele ce compun imaginea unui vagabond maiestuos.

Charlie Chaplin s-a născut pe 16 aprilie 1889 în East Street, la Londra, într-o familie care lucra în lumea show-biz-ului. Tatăl lui era actor, iar mama – cântăreață, dar părinții au divorțat înainte ca el să împlinească trei ani, astfel că Hannah Hill i-a crescut singură pe el și pe fratele său vitreg, Sydney, mutându-se frecvent în căutarea unei chirii mai ieftine.

Tatăl copiilor, Charles Chaplin Sr., era alcoolic și și-a neglijat copiii. Când mama copiilor a fost diagnosticată cu o boală psihică și a fost dusă la azilul Cane Hill din Culdson, cei doi frați s-au mutat în locuința tatălui, dar nu după mult timp noua iubită a acestuia i-a trimis pe copii la școala Kennington Road.

Tatăl a murit când Charlie avea 12 ani, în anul 1901, iar băieții au fost trimiși la casa de săraci din Lambeth, din sudul Londrei, iar ulterior la școala pentru orfani Central London District din Hanwell. Charlie și Sydney au fost mult timp pe cont propriu și s-au susținut unul pe celălalt.

Când avea 13 ani, Charlie abandonează școala și începe să muncească sezonier. La 14 ani se duce la o agenție teatrală din Londra, unde este observant de manager, care îi oferă primul său rol într-o piesă care a avut premiera în iulie 1903. Spectacolul nu a fost prea reușit și proiectul a fost încheiat după doar două săptămâni.

Până la vârsta de 16 ani interpretează mici roluri, dar merge și în turnee naționale. În aceeași perioadă, fratele lui, Sydney, care se alăturase companiei de comedie a lui Fred Karno, l-a recomandat și pe Charlie. Urmează câteva piese în care joacă, dar fără succes.

Primul turneu al lui Charlie Chaplin în America s-a desfășurat între 1910 și 1912. În aceeași trupă se afla și Arthur Stanley Jefferson, care va fi mai târziu cunoscut ca Stan Laurel. Când vaporul în care se afla Chaplin a ajuns lângă portul Manhattan, el a exclamat: “America, vin să te cuceresc ! Şi fiecare bărbat, femeie sau copil va avea pe buze nume de Charles Spencer Chaplin!”.

Primele sale filme au fost realizate la studiourile Keystone, unde a creat celebrul personaj “Micul Vagabond Charlot” cu care a avut, în sfârșit, succes, mai ales pentru că aducea în prim plan problemele oamenilor simpli și ale imigranților.

Chaplin își înființează propria companie artistică, din care făceau parte Edna Purviance și comicii Leo White și Bud Jamison, iar în anul 1916 Corporația Filmelor Mute i-a oferit actorului 670 de mii de dolari, pentru a produce 12 filme de câte două role de peliculă. El avea să spună mai târziu că a fost cea mai fericită perioadă din cariera sa. În 1917, Chaplin semnează o înțelegere cu First National, pentru a produce 8 filme de lung-metraj, iar pentru asta își construiește propriul studio la Hollywood.

În 1931, aflat în turneul european de promovare al filmului “Luminile orașului”, Charlie Chaplin a vizitat România. Fusese deja la Londra, Paris, Berlin, Viena, iar ultimul drum înainte de plecarea în America a fost spre București. A fost cazat la Athenee Palace, dar nu în cel mai luxos apartament al hotelului, așa cum solicitase, ci într-o cameră de nivel mediu, asta pentru că recepționerii nu au luat în serios rezervarea telefonică pe care cei din staff-ul marelui actor o făcuseră cu câteva zile înainte.

Primul film vorbit al lui Chaplin a fost “Dictatorul”, realizat în 1940, o parodie la adresa lui Adolf  Hitler și a nazismului. Filmul a fost realizat și lansat cu un an înainte ca America să intre în cel de-Al Doilea Război Mondial. A fost simpatizant de stânga, dar în anii ‘40 abordarea sa a fost catalogată ca fiind comunistă. Cu toate că producțiile sale se bucurau de un succes uriaș în Statele Unite, unde a fost rezident din 1914 până în 1953, Chaplin a fost acuzat de activități antiamericane și suspectat că ar fi comunist, iar J. Edgar Hoover, directorul FBI, care le ordonase subordonaților săi să facă investigații detaliate asupra lui, a încercat să îi anuleze rezidența în America.

În 1952, Chaplin a mers în Marea Britanie, pentru premiera de la Londra a filmului “Limelight”, iar Hoover a aflat de această călătorie și a aranjat cu șefii Serviciului Imigrări să-i anuleze actorului permisiunea de a reintra în țară. Chaplin a decis să atunci să se stabilească la Vevey, în Elveția, revenind în SUA mult mai târziu, în aprilie 1972, împreună cu soția sa, doar pentru a primi un premiu Oscar. Ultimele sale filme au fost realizate în Londra: “A King in New York”, în 1957, pentru care a fost actor, regizor, producător și scenarist și “A Countess from Hong Kong”, în 1967. În anul 1972, Chaplin a fost distins de Academia Americană de Film cu Oscarul pentru întreaga activitate, apoi a devenit şi Ofiţer al Legiunii de Onoare franceze şi titular al ordinului Cavaler al Imperiului Britanic.

Spre sfârșitul anilor ’60, starea sa de sănătate se degradează, iar în 1977 avea deja dificultăți de comunicare și se deplasa într-un scaun cu rotile. A murit în somn, pe 25 decembrie 1977, la vârsta de 88 de ani, și a fost înmormântat în cimitirul Corsier-Sur-Vevey din Elveția.

În anul 1992, Richard Attenborough a regizat filmul biografic ”Chaplin”, în care Robert Downey jr. a interpretat rolul principal alături chiar de Geraldine, una dintre fiicele lui Chaplin. (Autor : Alexandru Balaci)

Biografie:

Calendar Rador

https://www.britannica.com/biography/Charlie-Chaplin

https://www.charliechaplin.com/en/articles/21-overview-of-his-life

PORTRET: Charlie Chaplin – „Râsul este tonicul, este eliberarea, este sfârşitul durerii”