Războiul din Ucraina dar și modul în care acesta se reflectă asupra țărilor învecinate se numără printre principalele teme urmărite de presa internațională. În timp ce lupte tot mai grele se dau în orașul estic Bahmut, unde militarii ucraineni au respins de mai multe luni atacurile rusești, conflictul din Ucraina intră în etapa „războiului dronelor” iar tensiunile se extind și în vecinătate spre Republica Moldova, scrie RaiNews din Italia. „Războiul dronelor, purtat până acum pe pământ ucrainean, ajunge în Rusia, lovită de o serie de atacuri asupra infrastructurilor energetice. Între timp, tensiunile cresc vertiginos în Moldova, cu sute de manifestanți din partidul pro-rus Șor care au ieșit în stradă la Chișinău, cerând demisia Guvernului și alegeri anticipate. De zile întregi, Moscova denunță presupusele planuri ale Kievului de a pregăti o provocare, adică o falsă invazie rusă în Transnistria, pentru a justifica un atac ucrainean asupra teritoriului secesionist al Moldovei, unde sunt prezenți aproximativ 1.500 de soldați ruși”. Potrivit publicației moldovenești Info Prim Neo, „O sarcină subsidiară atribuită celei mai recente declarații ruse despre Transnistria este necesitatea de a provoca un efect de revigorare pentru forțele pro-ruse în cadrul societății moldovenești, în vederea destabilizării guvernului pro-european de la Chișinău. De aici, parcă la semnal, izbucnesc manifestații de stradă ale forțelor politice, care cer guvernului să nu implice Moldova în război, fără să spună o vorbă despre agresiunea militară a Rusiei în Ucraina”.
Președintele Klaus Iohannis l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean. Potrivit RFI, șeful statului român a reiterat „mesajul de sprijin ferm în gestionarea provocărilor de securitate, ca și a dezechilibrelor economice, cauzate de conflictul din Ucraina”. Premierul Republicii Moldova s-a întâlnit și cu premierul Nicolae Ciucă, care „a promis Republicii Moldova susținere fermă în fața tensiunilor și încercărilor de destabilizare. Dorin Recean a dat asigurări că Republica Moldova va face față provocărilor de securitate, în ciuda amenințărilor Rusiei din ultima perioadă. Mai mult, acesta a mulțumit României pentru ajutorul deja acordat și a ținut să transmită că Bucureștiul este cel mai important partener al Chișinăului”.
Rusia condiționează continuarea acordului privind exportul de cereale din Ucraina de deblocarea propriilor sale exporturi, scrie Reuters. Chiar dacă exporturile rusești de cereale nu sunt vizate în mod direct de sancțiunile occidentale, Moscova reclamă faptul că limitările referitoare la sistemul său de plăți internaționale, la lanțurile logistice și la asigurările de transport nu îi permit să își exporte cerealele și produsele chimice. Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că șeful diplomației rusești va discuta reînnoirea acordului pentru exportul cerealelor ucrainene cu omologul său turc, în marja summitului G20 din India.
Președintele Chinei, Xi Jinping, s-a întâlnit cu liderul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, „găzduindu-l astfel, la Beijing, pe unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kremlinului într-o perioadă în care Statele Unite se tem tot mai mult de un sprijin chinez acordat Rusiei în războiul purtat de această țară în Ucraina”, notează The New York Times. „Rusia a folosit Republica Belarus ca teren de pregătire a invaziei sale din Ucraina, lansată în urmă cu un an, iar întrevederea lui Xi cu Lukașenko a fost interpretată ca semnal al unei cooperări care s-ar putea traduce printr-un sprijin mai mare acordat Moscovei pe câmpul de luptă. Lukașenko, care a căutat ajutorul Moscovei pentru a potoli protestele antiguvernamentale din Belarus din 2021, i-a permis președintelui Putin să-i folosească teritoriul în vederea invaziei sale din Ucraina”, comentează The New York Times.
Ministrul transporturilor din Grecia a demisionat în urma tragediei feroviare soldate cu zeci de victime. Kostas Karamanlis, citat de I Efimerida, a subliniat că „este datoria mea să fac ca un semn minim de respect față de memoria oamenilor care și-au pierdut viața atât de nedrept, asumându-mi responsabilitatea pentru greșeli făcute în timp de statul grec și sistemul politic”. Tot o publicație elenă, To Vima, sintetizează cauzele accidentului feroviar: șeful de gară, un cabul tăiat și rețeaua feroviară precară. „Din cauza unei probleme în alimentarea cu energie electrică, în urma ruperii unui cablu, condițiile de pe linia Atena-Salonic au devenit mai dificile, provocând întârzieri repetate ale trenurilor. Primele estimări converg spre versiunea unei erori umane, care a făcut ca cele două trenuri să ajungă pe aceeași linie și să intre coliziune frontală cu viteză. Problemele majore ale rețelei feroviare a Greciei nu sunt însă noi. Deteriorarea din ultimii 15 ani, proiectele eterne de modernizare care încă nu sunt finalizate, lipsa resurselor care a dus la neefectuarea lucrărilor grele de întreținere a rețelei, creează un cocktail exploziv”, conchide To Vima. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
