”Atacuri masive ale Rusiei în Ucraina”, titrează Le Figaro, detaliind că joi, forțele ruse au efectuat atacuri cu rachete și drone în toată Ucraina, inclusiv în regiunile Harkiv și Odesa, iar la Kiev s-au auzit explozii. Moscova a folosit o serie largă de arme, inclusiv rachete hipersonice în cel mai amplu atac asupra Ucrainei din ultimele săptămâni, notează și New York Times, adăugând că cel puțin nouă persoane au fost ucise, iar curentul electric a fost întrerupt în mai multe zone. O bună parte din ziua de joi, centrala de la Zaporijjia, cea mai mare centrală nucleară din Europa, a fost nevoită să se bazeze pe generatoare diesel, după ce liniile de alimentare cu curent electric au fost lovite de rachete, scrie The Guardian, amintind că de când a fost capturată de Rusia, centrala se află în apropiere de linia frontului, iar ambele părți beligerante au avertizat cu privire la posibilitatea provocării unor accidente nucleare în timpul luptelor. ”De fiecare dată suntem ca la un joc de zaruri. Dacă vom permite ca acest lucru să continue iar și iar, într-o zi s-ar putea să nu mai avem noroc”, a avertizat Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, citat de cotidianul britanic.
În Transnistria, serviciile locale de securitate au anunţat joi că au dejucat o tentativă de asasinat împotriva liderului regiunii, transmite agenția rusă Tass, adăugând că ”potrivit Ministerului Securității de Stat al republicii nerecunoscute din regiunea separatistă transnistreană, acțiunea a fost pregătită de SBU, Serviciul de Securitate al Ucrainei”. La pregătirea actului terorist din Transnistria ar fi participat șase persoane, din care cinci cetățeni ucraineni care s-ar fi prefăcut a fi refugiați, mai scrie aceeași agenție rusă. Kievul a respins acuzațiile ca fiind o ”provocare rusească”, în timp ce guvernul de la Chișinău a afirmat că investighează presupusul incident, notează Al Jazeera. „Noi nu avem confirmarea acestor lucruri”, ”Guvernul este pregătit să facă față provocărilor”, a afirmat premierul moldovean Dorin Recean, citat de postul arab de știri care amintește și că ”de când Rusia a invadat Ucraina, a existat o îngrijorare constantă că războiul s-ar putea extinde în Transnistria din cauza loialității regiunii față de Moscova și a amplasării ei geografice la granița de vest a Ucrainei”.
Între timp, Uniunea Europeană multiplică gesturile de solidaritate cu Moldova în fața amenințării rusești, constată Le Monde, comentând că ”această fostă republică sovietică, cu 2,6 milioane de locuitori, unde Rusia are relee importante și își înmulțește încercările de destabilizare, ocupă un loc aparte pe tabla de șah geopolitică” a Europei. Prin urmare, europenii își sporesc sprijinul, alocând Moldovei 40 de milioane de euro din facilitatea pentru pace, ceea ce-i permite țării să-și dubleze bugetul de apărare. În plus, Chișinăul, care a obținut statutul de candidat la UE în 2022, va găzdui un summit al Comunității Politice Europene în luna iunie, iar în luna octombrie Comisia Europeană ar urma să recomande deschiderea negocierilor pentru aderarea Ucrainei și Moldovei la UE, detaliază Le Monde, subliniind și că ”cele două țări sunt departe de standardele comunitare, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției, independența justiției sau dezvoltarea economică. Dar, în această etapă, cei Douăzeci și șapte de membri știu că le va fi greu, din punct de vedere politic, să nu urmeze această recomandare”, mai ales că după cum explică diplomatul francez Laurence Boone, citat de Le Monde, deși „mult timp, problema integrării în UE a fost în primul rând una economică, astăzi, este și una geopolitică și de securitate”.
”Autorităţile din Ucraina și România au convenit să verifice adâncimea unor canale de pe Dunăre”, titrează Reuters, explicând că ”autorităţile din România au declarat luna trecută că sunt îngrijorate de indiciile conform cărora Ucraina draghează canalul Bîstroe care străbate o regiune de țărm comună, sensibilă din punct de vedere ecologic și au întrebat dacă pot verifica acea locaţie”. ”Autorităţile din Ucraina au negat că au încălcat vreun acord prin adâncirea canalului și s-au declarat pregătite să arate României, membră a Uniunii Europene și a alianței militare NATO, activitatea pe care au desfășurat-o” mai scrie Reuters. ”Disputele României cu Ucraina pe tema Dunării alimenteză propaganda rusă”, titrează Financial Times, constatând că ”un mic canal de la gurile Dunării a devenit un punct de conflict între Ucraina și România, provocând temeri legate de un amestec al rușilor și de șubrezirea sprijinului acordat de guvernul de la București vecinei sale măcinate de război”. ”Având în vedere că disputele amenință să prejudicieze relațiile bilaterale, ambasada Ucrainei le-a cerut românilor “să nu dea curs propagandei ruse”, menită să submineze sprijinul față de Kiev, dat fiind faptul că războiul continuă. Ambasada Ucrainei din București a căutat să precizeze rapid că lucrările sunt niște simple operațiuni menite să îndepărteze obstacolele care au redus adâncimea apei. Dar subiectul a fost extrem de politizat în România – un stat membru al UE și al NATO, care a sprijinit ferm Ucraina după războiul declanșat de Rusia, inclusiv găzduind mii de refugiați”, noteză Financial Times, adăugând și că ”președintele României, Klaus Iohannis, a deplâns declarațiile incitatoare, cerându-le concetățenilor să le permită mai întâi experților să stabilească ceea ce se întâmplă acolo cu adevărat”.
În Georgia, ”Guvernul a anunțat retragerea proiectului „legii Putin” după proteste istorice”, titrează Liberation, explicând că proiectul de lege care prevedea ca ONG-urile și mass-media care primesc peste 20% din finanțarea lor din străinătate să fie obligate să se înregistreze ca „agenți străini” este criticat de opozanți ca fiind inspirat de o lege similară existentă în Rusia, pe care Kremlinul o folosește pentru a reprima presa independentă, organizațiile pentru drepturile omului și pe oponenții săi. ”Însă demonstrațiile care au zguduit Georgia marți și miercuri fac parte dintr-un context mai larg de criză politică în această țară caucaziană” consideră Liberation, amintind că ”această fostă republică sovietică, marcată de o intervenție militară rusă în 2008, și-a propus în mod oficial aderarea la UE și NATO, o orientare adoptată după „revoluția trandafirilor” din 2003”, dar ”câteva acțiuni recente ale actualului guvern au semănat îndoială cu privire la faptul că aspirațiile pro-occidentale vor continua”. În pofida promisiunii guvernului de a anula controversata lege privind „agenţii străini”, protestatarii s-au adunat pentru a treia zi în faţa clădirii parlamentului din Tbilisi, transmite BBC. Deși, sub presiunea manifestațiilor de amploare, pro-europenii au marcat joi un punct crucial, conducerea georgiană mai are încă de demonstrat hotărârea sa de a se apropia de Uniunea Europeană, conchide Le Monde, remarcând că ”în Georgia, visul european este fragil”. (Carolina Ciulu)/cciulu
