„Republica Moldova se mobilizează împotriva lui Putin”, titrează Die Presse, în timp ce Le Figaro scrie că „Moldova a destructurat o rețea «orchestrată de Moscova» pentru destabilizarea țării”. „Infiltrarea unui agent într-un grup condus de un agent rus cu cetățenie moldovenească a permis să se afle că era în plină desfășurare o misiune de destabilizare prin demonstrații”, detaliază cotidianul francez, amintind și avertismentul lansat vineri de Statele Unite că Rusia urmărește destabilizarea Moldovei cu scopul de a instala la Chișinău un guvern angajat pentru cauza Moscovei. Potrivit Associated Press, duminică, poliția moldoveană a declarat că a dejucat un complot al unor grupuri de indivizi susținuți de Rusia, care au fost special instruiți pentru a provoca tulburări în masă, în timpul unui protest organizat în aceeași zi în capitală împotriva guvernului pro-occidental al țării. Protestul de duminică a fost încă unul din cele câteva organizate în ultimele săptămâni de un grup care se autointitulează Mișcarea pentru Popor, susținut de Partidul ȘOR, prorus, care deține șase locuri în Parlamentul țării, mai notează agenția americană de știri. „Turbulențele care au loc în aceste zile pe teritoriul țării noastre urmăresc să zdruncine democrația și stabilitatea Republicii Moldova”, a avertizat ministrul moldovean de interne, Ana Revenco, citată de Ziarul de Gardă. Pe un ton mai liniștitor, secretarul general al Președinției, Andrei Spânu consideră că protestul de duminică de la Chișinău „a fost încă o încercare eșuată a Rusiei de a destabiliza Moldova”, notează Jurnal.md. „Cum ameninţarea Rusiei ia amploare, SUA vor oferi Moldovei sprijin în domeniul energetic şi informații, constată Reuters, referindu-se la ajutorul în valoare de 300 de milioane de dolari anunțat vineri de Casa Albă, care a mai comunicat și decizia SUA de a face schimb de informații cu autoritățile de la Chișinău cu scopul ca acestea „să poată investiga în continuare” pentru a „dejuca planurile rusești”, mai transmite Reuters.
Rusia își pierde puterea „soft” asupra foștilor aliați sovietici din cauza războiului din Ucraina, constată The Guardian, explicând că „ani întregi de eforturi ale Moscovei pentru a cultiva elitele politice locale, pentru a dezvolta o dependență de garanțiile de securitate rusești și pentru a insufla nostalgia pentru Uniunea Sovietică au fost zădărniciți de acțiunea riscantă a Rusiei în Ucraina”. „De la Erevan la Chișinău și de la Tbilisi la Astana, invadarea Ucrainei a amplificat temerile de agresiune rusă în unele țări și le-a forțat pe altele, considerate aliate, să reevalueze cel puțin rolul Moscovei ca partener stabil. A accelerat de asemenea tendința tinerilor născuți după epoca Uniunii Sovietice să adopte o poziție mai vocală împotriva influenței ruse în regiune”, mai constată cotidianul britanic.
Pe frontul ucrainean, Kievul încearcă să câștige timp pentru a pregăti o contraofensivă, continuând să apere orașul Bakhmut în fața unor atacuri rusești tot mai dure, notează The Telegraph. Pe de altă parte, Ucraina exercită presiuni asupra Pentagonului în vederea apărării spațiului aerian al țării, după ce Rusia a lansat o serie de atacuri mortale cu rachete supersonice, scrie Washington Post.
În China, Parlamentul a decis duminică, în ultima zi a reuniunii sale anuale, componența noului guvern, anunță agenția chineză Xinhua, în timp ce Le Figaro notează că noul premier este Li Qiang, „omul de încredere” al președintelui Xi Jinping. La rândul său, Xi Jinping primise vineri un vot fără niciun fel de emoție, după cum remarcă Le Point, pentru un al treilea mandat fără precedent, după ce decenii întregi, Republica Populară Chineză, măcinată de haosul politic și de cultul personalității în timpul domniei liderului și fondatorului său Mao Zedong, promovase o guvernare mai colectivă la vârful puterii. „Xi controlează totul: domină partidul, conduce armata și controlează politica prin toate grupurile mici de conducere pe care le dirijează. Întregul Comitet permanent și Biroul Politic sunt pline de loialiști ai lui Xi”, subliniază și profesorul Jonathan Sullivan, de la Universitatea din Nottingham, într-un interviu pentru cotidianul spaniol La Razon.
În plan european, Senatul Franței a votat o reformă extrem de nepopulară a sistemului de pensii la doar câteva ore după ce protestatarii au ieșit din nou în stradă ca să se opună acestei importante politici din timpul celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Emmanuel Macron, notează The Guardian. Un prim succes legislativ pentru guvern, pe care însă îl așteaptă o săpătmână decisivă, consideră Les Echos, întrucât acest proiect emblematic al lui Emmanuel Macron își va continua parcursul legislativ, urmând să primească un vot crucial în Adunarea Națională. Sindicatele au lansat apeluri la grevă pe o perioadă nedefinită în mai multe sectoare din economia franceză, cum ar fi transportul feroviar și cel aerian, centralele electrice, terminalele de gaze naturale și sectorul salubrității. 63% dintre francezi aprobă protestele împotriva acestor reforme, conform unui sondaj publicat sâmbătă, iar măsura cea mai contestată este majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, detaliază The Guardian.
În plan economic, ”Prăbușirea Băncii Silicon Valley zguduie finanțele mondiale”, titrează Les Echos, detaliind că a fost nevoie de doar 44 de ore pentru ca banca favorită a antreprenorilor din tehnologie, victimă a unei „panici bancare”, să fie forțată să-și închidă ghișeele și să pună în alertă piețele financiare. Autoritățile americane de reglementare depun eforturi pentru a preveni un efect de contagiune pentru restul sistemului bancar, observă Wall Street Journal, în timp ce Financial Times notează că guvernul american respinge ideea salvării băncii și este în căutare de cumpărători pentru ea. Totuși, oficialii americani iau în considerare protejarea tuturor depozitelor neasigurate ale băncii aflate în colaps printr-o intervenție extraordinară menită să evite o eventuală panică în sistemul financiar american, conchide Washington Post./cciulu/atataru
(Carolina Ciulu)
