Presa internațională publică numeroase comentarii și analize pe marginea incidentul petrecut la Marea Neagră, care a implicat două avioane de vânătoare rusești și o dronă americană. ”Un Suhoi-27 a lovit o dronă Reaper deasupra Mării Negre, o zonă extrem de supravegheată de NATO de la începutul războiului din Ucraina”, citim în publicația franceză Le Point, care adaugă că Statele Unite au convocat ambasadorul rus la Washington pentru explicații, în timp ce armata rusă a dezmințit orice implicare în doborârea dronei.
Potrivit armatei americane, două avioane de vânătoare ruseşti Su-27 au interceptat o dronă americană MQ-9 „în mod periculos şi neprofesionist”, reține La Libre Belgique. În cursul interceptării, unul din avioane a lovit elicea dronei, forţele americane fiind deci constrânse să prăbuşească aeronava fără pilot în Marea Neagră. Washingtonul a denunţat un act „necugetat” al ruşilor, mai scrie publicația bruxelleză, preluând surse americane.
Este prima coliziune dintre un aparat de zbor american și unul rusesc de după invazia Ucrainei acum un an, remarcă The Guardian, care reține declarația Comandamentului European al SUA, conform căreia incidentul face parte dintr-un „model de acțiuni periculoase ale piloților ruși în timpul interacțiunii cu aeronavele americane și aliate în spațiul aerian internațional, inclusiv deasupra Mării Negre”. Mai mult decât atât, șeful comandamentului Marinei SUA, gen. David Berger, subliniază că cel mai mare pericol „atât în Marea Neagră, cât și în Pacific, este ca un pilot agresiv – rus sau chinez – sau un căpitan de navă să se apropie prea mult, să nu își dea seama unde se află și să provoace o coliziune care să ducă la o escaladare a conflictului”, mai citim în The Guardian.
După cum remarcă publicația US NEWS & WORLD REPORT, Kremlinul declarase înainte de incident că obiectivele Rusiei în privința Ucrainei nu pot fi atinse decât prin forță armată, iar Kievul trebuie să accepte ‘noile realități’ din teren înainte de a se ajunge la o înțelegere pașnică. “Trebuie să ne atingem obiectivele. În prezent, dată fiind actuala poziție a regimului de la Kiev, acest lucru nu e posibil decât prin niște mijloace de ordin militar”, a transmis agenția de presă TASS, citându-l pe Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Pe de altă parte, obiectivele militare ale Moscovei devin tot mai greu de susținut din punct de vedere al resursei umane. Potrivit unor informații obținute de Independent, Vladimir Putin a ajuns să caute noi recruți pentru armata sa în derivă în penitenciarele pentru femei, sperând ca astfel să acopere grelele pierderi suferite în Ucraina. Independent reamintește că serviciile britanice de informații dau de înțeles că soldați din grupul Wagner le predau școlarilor ruși ‚lecții pe tema carierei’, acțiunea înscriindu-se în tentativa de a recruta cât mai mulți soldați tineri care să participe la luptele din Ucraina.
Pe același subiect, cotidianul turc MILLIYET vorbește de un „Punct de cotitură în război”. Rusia, care trăieşte ziua cea mai sângeroasă a acestui conflict, cu 1090 de pierderi într-o singură zi, vrea să compenseze pierderile și apelează la o cale interesantă: pregăteşte femeile să lupte pe front. Un ONG rusesc afirmă că cel puţin 100 de deţinute luptă în Ucraina. Se presupune că în cazul în care nu îşi pierd viaţa pe front, la întoarcerea în Rusia, femeile militar vor fi libere, la fel ca luptătorii din armata Wagner, mai scrie Milliyet.
În context, EUOBSERVER preia informația conform căreia Uniunea Europeană va mai cheltui încă 40 de milioane de euro pentru armata Moldovei, pe fondul unor noi dezvăluiri despre eforturile Moscovei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chișinău.
Cei mai mulți bani vor fi cheltuiți pentru un „radar de supraveghere terestru mobil cu rază lungă” pentru a ajuta Moldova să-și controleze spațiul aerian, arată un memoriu intern UE datat 13 martie și consultat de EUOBSERVER. Germania, România, Regatul Unit și SUA ajută și ele Moldova să-și consolideze armata, prin programe bilaterale, menționează memoriul UE. Amenințarea loviturii de stat vine pe fondul unei autentice nemulțumiri populare într-o țară care oricum era cea mai săracă din Europa, dar care acum e afectată de o criză economică provocată de invazia rusă din Ucraina și de un șantaj rus în privința gazelor, precizează EUOBSERVER.
Sub titlul „AUKUS, anglosfera și revenirea rivalității dintre marile puteri”, Financial Times publică o analiză a recentelor anunțuri privind colaborarea militară dintre SUA, Marea Britanie și Australia. Cele trei state consideră că a se pregăti pentru un război cu China ar putea fi cea mai bună cale de a-l preveni. AUKUS de bucură de susținerea întregii clase politice în toate cele trei țări. Partidul Laburist aflat la guvernare în Australia, la fel ca liberalii care au negociat pactul, consideră că AUKUS e un răspuns necesar la acumularea de putere militară a Chinei timp de decenii, care i-a adus acum Beijingului cea mai mare flotă militară din lume. La fel ca americanii, și australienii sunt îngrijorați de tiparul comportamentului agresiv al Chinei – inclusiv construcția de baze militare în Marea Chinei de Sud, ciocnirile letale cu armata indiană și, mai presus de toate, amenințările militare tot mai frecvente la adresa Taiwanului. Din perspectiva celor care au conceput AUKUS, scopul lui nu este purtarea unui război, ci prevenirea unuia, conchide Financial Times.
Washington Post consideră că AUKUS are potențialul de a deveni „cel mai important parteneriat trilateral în privința tehnologiei militare din istoria modernă”, deși a provocat deja o mulțime de controverse. Cea mai răsunătoare: Australia a reziliat un contract pentru submarine încheiat anterior cu Franța – decizie care i-a înfuriat într-atât pe francezi, încât Parisul și-a retras pentru scurt timp ambasadorii de la Washington și Canberra.
Reacția Moscovei nu s-a lăsat așteptată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a declarat marți că un plan comun al Statelor Unite, Marii Britanii și Australia de a crea o nouă flotă de submarine cu propulsie nucleară ridică întrebări cu privire la proliferarea nucleară, se arată într-o depeșă Reuters. Peskov nu a detaliat natura preocupărilor Rusiei, deși administraţia din China a susținut anterior că livrarea către Australia de submarine, care sunt înarmate convențional, dar alimentate cu uraniu îmbogățit, echivalează cu un act de proliferare nucleară.
Încheiem revista presei cu o știre preluată de mai toate cotidienele internaționale: Japonia a anunțat marţi începerea oficială a sezonului cireșilor înfloriți de la Tokyo. Evenimentul cunoscut în întreaga lume are loc anul acesta cu zece zile mai devreme decât de obicei, un record înregistrat doar de două ori până acum, după cum precizează La Stampa, care reamintește că meteorologii au legat înflorirea atât de timpurie a cireșilor din ultimii ani de schimbările climatice.
Ruxandra Lambru – Agenția de presă RADOR
