Constantin Rudniţchi – Să nu trecem prea repede peste analiza economistului Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal. Recent, Ionuț Dumitru, unul dintre cei mai originali economiști români, trecea în revistă evoluția economiei locale în context european, dar realiza și o analiză a situației interne.
Progresul economiei românești este evident. În ultimii 20 de ani, produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB) pe locuitor a crescut de la 26% la 74% din media europeană. În anul 2021, România devansa la capitolul PIB pe locuitor Bulgaria, Grecia, Croația și Slovacia. Este interesantă remarca economistului Ionuț Dumitru referitoare la faptul că în ceea ce privește indicatorul produs intern brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, România avea în anul 2021 un indicator mai mare decât multe state la momentul intrării acestora în zona euro. Este cazul Croației, Slovaciei sau țărilor baltice. Și va fi mai mult ca sigur și situația Bulgariei.
Este foarte important, pentru că ne arată că, dincolo de ce spun autoritățile române, determinarea și curajul sunt la fel de importante pentru intrarea în zona euro ca și indicatorii macroeconomici.
În România, toată lumea se lamentează despre cât de periculoasă este pentru populație intrarea nepregătită în zona euro. În schimb, alte state membre își fac treaba serios și se încumetă să facă pasul spre moneda europeană.
În altă ordine de idei, sunt și state care au pierdut PIB pe locuitor, cele mai clare exemple în acest sens fiind Grecia, Spania, Italia sau Portugalia. Acest lucru arată că este nevoie de stimularea potențialului de creștere economică pe termen lung și nu de „focuri de paie”, spune economistul Ionuț Dumitru.
Pe de altă parte, este nevoie ca administrația să fie preocupată și de convergența din interiorul țării, regională, nu doar de cea europeană. Iar la acest capitol, diferențele sunt mari, iar soluțiile eficiente lipsesc de ani de zile.
De exemplu, raportul dintre județul cu cel mai mare PIB per capita și cel mai mic, respectiv București și Vaslui, era, în anul 2019, de aproximativ șase ori. Un raport care este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Ionuț Dumitru arată și că doar 15 județe din 42, au avut o dinamica a creșterii mai rapidă decât media pe țară. Dintre județele care sprintează mai rapid decât media sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj,Tulcea și Sibiu. Cele cu „ritm de melc” sunt Covasna, Ilfov, Constanța (surprinzător), Harghita, Mureș, Galați sau Vrancea.
România este de mulți ani o țară a extremelor. București-Ilfov este pe locul 14 din cele 224 de regiuni ale Uniunii Europene deasupra Stuttgart, Viena, Bremen, Koln și, desigur, multe altele. La polul opus, se află regiunea de Nord-Est cu un PIB pe locuitor aflat la jumătatea mediei europene. Mai în profunzime, București este pe locul 41 din cele 1.166 regiuni din Uniunea Europeană, iar județul Vaslui se află pe locul 1.156, adică pe locul 10 de la finalul clasamentului.
Problema economiei românești, dincolo de aceste cifre, este cea a dezechilibrelor macro. România este singurul stat membru aflat în procedură de deficit excesiv, iar până anul viitor va trebui să ajungă la sub 3% din PIB. Dumitru precizează că planul de consolidare fiscală al guvernului ridică semne de întrebare privind fezabilitatea sa.
Toate statele europene au înregistrat, în anii 2020 și 2021, creșteri mari ale deficitelor bugetare, dar cele mai multe dintre ele au avut o revenire la fel de rapidă. Nu este cazul României, care înregistrează cel mai mare deficit bugetar ca procentaj din PIB, din Uniunea Europeană. Ceea ce, conchide Ionuț Dumitru, arată că România are o problemă structurală și nu una de conjunctură. Iar progresele economiei trebuie însoțite de consolidarea fiscală. Altfel, mai devreme sau mai târziu, progresele riscă să fie ratate.
https://www.rfi.ro/economie-153873-romania-intre-progres-si-ramanere-urma/czaharia
