România și Bulgaria se așteaptă ca anul acesta să le fie aprobată intrarea în Spaţiul Schengen”, titrează Reuters, preluând declarația președintelui Klaus Iohannis, potrivit căreia cele două țări își joacă cu adevărat rolul în combaterea migrației ilegale. ”Schengen este un obiectiv prioritar comun, pentru România și Bulgaria”, a subliniat, la rândul său, președintele bulgar Rumen Radev în cadrul conferinţei de presă comune cu omologul său român, Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Sofia, notează agenția BTA. Bariera nedreaptă impusă celor două state nu trebuie folosită pentru soluţionarea unor probleme politice interne şi de altă natură de către unele dintre statele membre ale UE, a mai spus Radev, insistând că „ridicarea acestei bariere cât mai curând posibil va da un impuls suplimentar dezvoltării economiilor Bulgariei şi României şi va răspunde aşteptărilor juste ale cetăţenilor celor două ţări pentru drepturi egale în UE”, mai notează BTA. Novinite observă că această vizită a președintelui României la Sofia este mai specială pentru că ea ridică relațiile dintre cele două țări la nivelul unui parteneriat strategic.
În plan internațional, incidentul doborârii unei drone americane de către un avion rusesc deasupra Mării Negre, ”primul contact ‘fizic’ cunoscut până acum între armatele Rusiei și Statelor Unite de la începutul războiului din Ucraina, a agravat tensiunile dintre cele două superputeri”, constată New York Times, remarcând și că ”ambele tabere se acuză reciproc”. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a criticat Rusia, acuzând piloții avionelor care au forțat prăbușirea dronei că au recurs la o acțiune ”periculoasă, nechibzuită și neprofesionistă” și a anunțat că Statele Unite vor continua zborurile de recunoaștere în regiune, notează USA Today. Pe de altă parte, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a declarat că ”activitatea inacceptabilă a forţelor armate americane în imediata apropiere a granițelor Rusiei stârneşte îngrijorare” și a acuzat că ”dronele americane colectează informații secrete, care sunt ulterior folosite de Kiev pentru a ataca forțele ruse și teritoriul Federației Ruse”, notează agenția rusă Tass. Aceeași agenție mai transmite și că secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patruşev, a declarat că Rusia va încerca să obțină epava dronei americane căzute în Marea Neagră pentru a o studia. Le Figaro amintește că de la începutul conflictului în Ucraina, armata americană şi NATO şi-au întărit prezenţa militară în estul Europei şi în special în România. Statele Unite au trimis drone Reaper care pot efectua misiuni de supraveghere timp de zeci de ore pentru a culege, graţie senzorilor cu rază lungă, informaţii despre conflict şi despre situaţia din Marea Neagră. Aceste drone nu pătrund în spaţiul aerian ucrainean, pentru a nu deveni cobeligerant și îşi efectuează misiunile din spaţiul aerian internaţional în care aeronavele trebuie să respecte distanţele de securitate, mai explică ziarul francez. Putin ”creşte miza” și urmărește ”extinderea zonei de conflict cu implicarea altor părți”, consideră Oleksi Danilov, ”cel mai înalt oficial de securitate de la Kiev”, potrivit Ukrainska Pravda. Danilov a mai explicat că ”Putin folosește o tactică „all-in” – și anume creșterea constantă a mizelor în fața unei pierderi strategice, în speranța unei schimbări de circumstanțe”. El Mundo observă însă că ”în principiu, experții exclud ipoteza că incidentul ar putea duce la un conflict diplomatic serios între cele două țări”. „Nu este ceva care poate escalada. Nu vom intra în război pentru acest incident, decât dacă îl vom folosi în mod disproporționat” consideră generalul de brigadă în retragere Mark Kimmitt, în timp ce alți oficiali americani, citați de New York Times, nu cred că cele întâmplate ar releva o strategie mai amplă de hărțuire a avioanelor de recunoaștere ale SUA sau ale NATO și nici o “mișcare concentrată de șah” din partea Rusiei.
În plan economic, ”băncile europene sunt atinse de un nou puseu de febră” constată Les Echos, detaliind că la patru zile de la salvarea băncii americane Silicon Valley, Europa se confruntă cu spectrul unei crize sistemice venite de pe un alt front: Credit Suisse. Cea de-a doua instituție financiară elvețiană ca marime este nevoită să ceară ajutor autorităților țării sale, după ce, miercuri, și-a văzut prețul acțiunilor prăbușindu-se la minime istorice, iar cel mai mare investitor al său a respins categoric o injecție de capital. Potrivit Financial Times, Credit Suisse a cerut ajutorul Băncii Naționale a Elveției, iar, potrivit Bloomberg, guvernul elvețian poartă discuții cu privire la opțiunile existente pentru stabilizarea băncii. Primul pas a fost deja anunțat miercuri seara printr-un comunicat comun al Băncii Naționale a Elveției și al Autorității de Supraveghere a Pieței Financiare FINMA în care se subliniază că ”dacă va fi necesar vor furniza Credit Suisse lichiditatea” de care are nevoie și că banca întrunește ”cerințele stricte de capital și lichiditate impuse instituțiilor financiare sistemice” pentru a-le asigura stabilitatea, notează The Guardian. ”Băncile europene sunt mai robuste decât la criza anterioară și mai bine pregătite pentru a face față unei situații de stres financiar” a ținut să sublinieze miercuri prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, într-o încercare de a calma spiritele, după cum remarcă Reuters. În plus, CNBC consideră că sistemul bancar european este într-o situație mai bună decât cel american întrucât spre deosebire de Statele Unite care au aprobat o serie de dereglementări în perioada Trump, autoritățile europene au menținut regulile stricte impuse după criza finaciară din 2008, menite să consolideze băncile în cazul unor potențiale pierderi și să le descurajeze în a-și asuma riscuri excesive. O măsură înțeleaptă, conchide CNBC.
Carolina Ciulu, RADOR
