Decizia Curții Penale Internaționale de la Haga de a emite un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crime de război, este analizată de presa internațională. Anchetatorii de la Haga au strâns timp de peste un an probe împotriva lui Putin, înainte ca CPI să emită mandatul de arestare, consemnează Newsweek. Peste 16.000 de copii ucraineni au fost deportați în Rusia de la invazia din 24 februarie 2022, potrivit Kievului, iar mulți au fost trimiși în instituții și case de plasament, scrie Le Soir. Mandatul de arestare îl plasează pe Putin la nivelul celor mai mari criminali din istorie, subliniază El Mundo, iar Le Point amintește că mai mulți lideri politici și militari au fost judecați pentru crime de război, cum ar fi fostul președinte sârb Slobodan Milosevic, fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic sau liderul său militar Ratko Mladic. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat Curtea Penală Internațională, definind demersul drept o ”decizie istorică”, notează Le Figaro. Uniunea Europeană a salutat şi ea mandatul emis de CPI. „Aceasta este o decizie importantă a justiției internaționale și a poporului ucrainean. Am spus mereu că persoanele responsabile pentru agresiunea ilegală împotriva Ucrainei trebuie să fie aduse în fața justiției”, a comentat Joseph Borell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri externe al Uniunii Europene, citează Euronews. „Nu există nicio îndoială că Rusia comite crime de război și atrocități în Ucraina și cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al SUA, Adrienne Watson, citează Ansa. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat spunând că Federația Rusă nu recunoaște jurisdicția CPI și, în consecință, consideră mandatul ca fiind “nul și neavenit”, notează El Mundo.
La două zile după ce Curtea Penală Internațională a emis mandatul împotriva sa, Vladimir Putin a vizitat regiunea Donbas, pentru prima dată de la începutul războiului, într-un gest de sfidare, care vine și în ajunul călătoriei președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, notează Courrier International. Vizita surpriză a lui Vladimir Putin la Mariupol, de sâmbătă, după o escală în Crimeea, „indică faptul că Rusia încearcă să-și continue acțiunile, în vederea atingerii obiectivului său de a obține controlul total al zonei”, crede The New York Times.
În timp ce, în zilele următoare, se preconizează o întâlnire între Volodimir Zelenski și Xi Jinping, posibil după vizita președintelui chinez la Moscova, Washingtonul a estimat că începerea unui dialog între Kiev și Beijing ar putea fi „un lucru bun”, reține Le Parisien. „Credem că este foarte important să audă chinezii și punctul de vedere al ucrainenilor, nu doar pe cel al lui Vladimir Putin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, citează ziarul francez, amintind că, anterior, SUA și-au exprimat îngrijorarea că Beijingul ar intenționa să livreze arme Moscovei.
Japonia şi Coreea de Sud se pun de acord, pentru a contracara ameninţarea nucleară a liderului nord-coreean Kim Jong-un, titrează ABC. La un summit de la Tokyo, prim-ministrul Fumio Kishida și președintele Yoon Suk-yeol au lăsat deoparte vechile dispute, pentru a relua Acordul General de Securitate privind Informațiile Militare, semnat în 2016, dar înghețat în 2019, explică ziarul spaniol. În acest nou scenariu, președintele Yoon a anunțat că susține o cooperare activă între Coreea de Sud, SUA și Japonia, pentru a răspunde amenințărilor nucleare și cu rachete din ce în ce mai sofisticate ale Coreii de Nord, menționează ABC. Anul trecut, Coreea de Nord a declarat „ireversibil” statutul său de putere nucleară şi Kim Jong Un a cerut să fie sporit „exponenţial” arsenalul militar al ţării, inclusiv cu arme nucleare tactice, atenționează La Libre Belgique. (Cristina Zaharia)/czaharia/denisse
