Războiul din Ucraina și implicațiile lui complexe, precum și criza politică din Israel se numără printre temele dezbătute cel mai frecvent în presa internațională.
„Tribunalul Lefortovo din Moscova a dispus arestarea jurnalistului Evan Gershkovich de la The Wall Street Journal, cetățean american, care fusese reținut la Ekaterinburg sub acuzația de spionaj”, a anunţat agenţia rusă Tass. Jurnalistul va rămâne închis cel puțin până pe 29 mai; el a pledat nevinovat. Cotidianul american The Wall Street Journal precizează că serviciul secret rus FSB îl acuză pe Gershkovich că a „acționat la instrucțiunile părții americane, colectând informații care constituie secret de stat despre activitățile uneia dintre entitățile complexului militar-industrial rus”. În vârstă de 31 de ani, Gershkovich lucrează pentru WSJ din ianuarie 2022, după ce a lucrat la Moscow Times și agenția AFP. El e reporter în Rusia din 2017, unde a fost acreditat de ministerul rus de externe. Ultima oară când Rusia a arestat un jurnalist american pentru spionaj a fost în 1986. Săptămânalul britanic The Economist vede aici o „escaladare a războiului Kremlinului împotriva adevărului” și prevede că arestarea jurnalistului va „exacerba relațiile oricum groaznice dintre Rusia și America”. Agenția de presă ucraineană RBC, citând serviciul militar de informații de la Kiev, relatează că „marea” ofensivă anunțată de ruși s-a dovedit a fi o nimica toată. „Armata rusă s-a dovedit a fi incapabilă să desfășoare operațiuni ofensive strategice. Așa-numita mare ofensivă anunțată de câteva luni nu a obținut niciun rezultat semnificativ.” Totuși, „resursele disponibile ale rușilor vor fi suficiente pentru a duce un război convențional în 2023 și, eventual, în 2024”. Agenția italiană Ansa transmite, citând surse militare britanice, că Moscova „se pregătește să lanseze o mare campanie de recrutare pentru înrolarea a 400.000 de soldați, administrațiile regionale încercând să atingă obiectivul forțându-i pe bărbați să se înroleze. Kremlinul a ales un «model de voluntariat» şi pentru a minimiza disidența”. „Numai că e foarte puțin probabil ca această campanie să atragă 400.000 de voluntari reali.” Revista americană Foreign Policy titrează „Centrul de greutate al Europei s-a deplasat spre est”. Europa de Est are un rol mai important în privința războiului din Ucraina decât în celelalte afaceri europeni. Conform metaforei care ilustrează ideea, estul se află acum la volan, în timp ce Europa de Vest se grăbește să-și pună centura. „Viitorul relaţiilor dintre UE şi China va depinde în mare măsură de atitudinea Beijingului faţă de războiul pe care îl duce Rusia în Ucraina, a avertizat joi Ursula von der Leyen, apreciind în acelaşi timp că interesul Europei este să continue să dialogheze du gigantul asiatic”, scrie publicația belgiană Le Vif, precizând că „preşedinta Comisiei Europene urmează să meargă săptămâna viitoare la Beijing împreună cu președintele francez Emmanuel Macron”. Premierul spaniol Pedro Sánchez se află chiar acum la Beijing, completează și ziarul spaniol La Razon, comentând că „liderii europeni se înghesuie să meargă la Beijing pentru a vedea dacă statutul autoproclamat de pacificator global al Chinei e real. Rolul Chinei de mediator în destinderea dintre Iran și Arabia Saudită i-a surprins pe mulți, iar acum există un oarecare interes în testarea abilităților de mediere ale acesteia”. Între timp însă, Rusia „încearcă să obţină noi arme de la Coreea de Nord, în schimbul unor ajutoare alimentare”, avertizează Casa Albă, citată de agenția Reuters. Un cetățean sloven a și fost sancționat recent pentru tentativa de a intermedia un transfer de armament de la Phenian la Moscova. Nici presa rusă nu se ferește de subiectul ocolirii sancțiunilor. Nezavisimaia Gazeta consemnează că „reprezentantul special al UE pentru respectarea sancțiunilor, David O’ Sullivan, și-a început turneul în țările post-sovietice” din Asia Centrală, ajungând în Kîrgîzstan, care riscă să fie lovit de „sancțiuni secundare”. De la sfârșitul lui 2022 „exportul din UE în Kîrgîzstan a crescut cu 300%, iar la unele articole – tehnologii avansate și mărfuri cu dublă destinație – cu 700%”. Și Kievul a avertizat Vestul că dacă nu închide portițele care-i permit Kremlinului să încaseze venituri de pe urma hidrocarburilor, războiul riscă să se prelungească la nesfârșit, reține portalul european Politico. Totodată, mai afirmă Kievul, marile companii petroliere care au realizat profituri enorme de pe urma crizei energetice ar trebui să contribuie financiar la reconstrucția Ucrainei. Numai primele cinci cele mai mari companii – BP, Chevron, ExxonMobil, Total și Shell – au realizat în 2022 profituri de peste 200 de miliarde de dolari. Săptămânalul german Der Spiegel publică un amplu reportaj despre „planurile secrete de război cibernetic ale lui Putin”, în urma unor scurgeri de informații de la Moscova, așa-zisul „dosar Vulkan”. Între obiectivele vizate de hackerii ruși ar fi „aeroporturi și centrale energetice de pe tot cuprinsul lumii, dar și internetul”.
„Ce urmează pentru reforma judiciară a lui Netanyahu?”, se întreabă The Wall Street Journal, care sintetizează astfel criza politică din Israel: „Suspendarea reformei judiciare de către Netanyahu i-a demoralizat pe israelienii de dreapta, care se plâng că, chiar și atunci când câștigă alegeri, nu li se permite să guverneze. Opoziția, înfrântă la urne, iese în stradă și aduce întreaga țară în genunchi pentru a ieși cum vrea ea”. La Razon se întreabă în schimb „cine guvernează în Israel?” „Sună paradoxal, aproape patetic, că până acum atotputernicul prim-ministru al Israelului Benjamin Netanyahu se trezește prins în corzi, încolțit pe de o parte de miile de protestatari, iar pe de alta de un ultranaționalist condamnat penal ca Itamar Ben-Gvir, controversatul și extremistul ministru al Securității Naționale. Captiv al propriei coaliții de extremă dreaptă, Netanyahu e depășit de nevoia de a rămâne în guvern pentru a face față dintr-o poziție sigură procesului” în care e inculpat pentru „luare de mită, fraudă și abuz de încredere. Ben Gvir și asociații săi profită doar de situația fără precedent în care se găseşte cel care era odinioară un «animal politic», transformat acum în pradă ușoară”. Editorialul cotidianului israelian Haaretz abordează dimensiunea externă a crizei, proclamând că „Biden s-a lăturat protestului pro-democrație din Israel”. Mai exact, președintele american a intervenit marți, condamnând modificarea sistemului judiciar israelian: Israelul „nu poate continua pe acest drum”, a afirmat el. Și ziarul The Jerusalem Post e impresionat de reacția Washingtonului, intitulându-și editorialul „E vremea să reducem tensiunile cu SUA și să găsim o nouă cale”. „Haosul declanșat de presiunea premierului în vederea restructurării judiciare a devenit acum un potențial pericol pentru relațiile SUA-Israel”. „Putem totuși face schimbări la modul în care sunt numiți judecătorii și în alte chestiuni, dar prietenii noștri democratici au sfaturi înțelepte de oferit.” De aceeași problemă e preocupat și site-ul Ynet News: „Teheranul, care se apropie tot mai mult de arma nucleară, privește cu bucurie tensiunile Israel-SUA; într-unul dintre cele mai grave și cele mai semnificative momente de cumpănă cu care s-a confruntat vreodată, guvernul Israelului e ocupat cu restructurarea judiciară”. În ciuda pericolului iranian, guvernul israelian e „obsedat de promovarea unei reforme judiciare și e condus de elemente extremiste, religioase, mesianice, inclusiv miniștri care declară că Israelul se poate descurca și fără sprijinul Washingtonului”.
Andrei Suba, RADOR
