Aflați pe vremuri la putere sau încă în funcție, o serie de politicieni din arena mondială se confruntă cu mari probleme: unii au probleme cu justiția, alții au probleme de sănătate, iar alții caută să-și creeze o imagine cât mai credibilă pe arena politică actuală.
După cum se știe, fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a trebuit să se prezinte, marți, în fața unei instanțe din Manhattan. Deși survenit în urmă cu două zile, evenimentul atrage încă atenția presei americane și nu numai. Iată câteva comentarii: “Biden deține Biroul Oval, dar Trump ocupă centrul scenei”, titrează cotidianul american The New York Times. În opinia acestui ziar, “Casa Albă speră ca problemele juridice ale lui Donald Trump să le ofere alegătorilor aceleași motive pentru care, la alegerile din 2020, și-au îndreptat privirile spre președintele Biden”. “Drama juridică a lui Trump ar putea ca în curând să continue în Georgia”, estimează The Washington Post, un alt ziar american important. Potrivit aceluiași ziar, explicația ar fi următoarea: “Procurorul districtual din Fulton, un comitat din Georgia, l-ar putea pune pe Trump sub acuzare pentru că, împreună cu o serie de aliați ai săi, a încercat să deturneze rezultatele anunțate în acest stat la alegerile prezidențiale din 2020”. Iar ziarul american New York Post se arată dezamăgit, drept care titrează: “Oare astea sunt într-adevăr toate motivele punerii lui Trump sub acuzare? Ce jale!”
Pe malul celălalt al Oceanului Atlantic, mai exact, în Marea Britanie, soțul Nicolei Sturgeon, fostul premier al Scoției, are și el probleme cu justiția. Ziarul britanic Financial Times titrează: “Soțul Nicolei Sturgeon, arestat în urma unei anchete legate de finanțarea Partidului Național Scoțian”. Un alt ziar britanic, The Guardian, menționează că “poliția a efectuat percheziții în locuințele celor doi soți, iar Peter Murrell, soțul politicienei scoțiene, a fost declarat suspect”. Cotidianul britanic The Telegraph dorește să precizeze însă că “Nicola Sturgeon nu era acasă când I s-a sigilat locuința”.
În Italia, fostul premier, Silvio Berlusconi, are probleme de sănătate. “Berlusconi e la spital și se află sub terapie intensivă”, titrează cotidianul italian Corriere della Sera, care mai adaugă că “starea sănătății sale este acum stabilă”. Un alt ziar italian, La Stampa, menționează că “grupurile parlamentare ale partidului lui Berlusconi, Forza Italia, s-au declarat îngrijorate, iar fiica lui Berlusconi, Marina, era așteptată să-și viziteze tatăl”. Un ziar apropiat fostului premier, Il Giornale, precizează că “internarea lui Berlusconi s-a datorat unor probleme cardiovasculare și respiratorii”.
Pe alte meridiane ale globului, o serie de lideri sunt însă angajați în misiuni mai mult sau mai puțin diplomatice.
O vizită urmărită cu mare atenție de presă este cea pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, o efectuează în Polonia. Din ziarul polonez Gazeta Wyborcza aflăm că, “după ce a primit Ordinul Vulturul Alb, președintele Zelenski ar fi declarat: ‘Sper ca între Polonia și Ucraina să nu existe granițe nici politice, nici istorice’”. De la Moscova, ziarul Pravda pare să și fi știut deja scopul vizitei: “Zelenski a sosit la Varșovia pentru a discuta despre trimiterea unor soldați polonezi în Ucraina, în conformitate cu un tratat secret de apărare convenit în 2016 și apărut în publicația Monytor Polski abia în 2019”. Iar un alt ziar moscovit, Izvestia, informează că, ieri (5 aprilie), “președintele belarus Aleksandr Lukașenko a sosit la Moscova, iar, astăzi (6 aprilie), el va participa, alături de omologul său rus, Vladimir Putin, la o reuniune a Consiliului Suprem de Stat al Uniunii”.
Apoi, președintele Franței, Emmanuel Macron, se află în China împreună cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Deși ziarul Le Monde consideră că, cităm, “vizita în China a președintelui francez este una pe teren minat”, cotidianul francez Le Figaro afirmă că, “potrivit declarațiilor lui Macron, China ar putea juca un rol major pentru a se găsi o cale de pace în Ucraina”. Acelaași ziar precizează că, astăzi (6 aprilie), Macron va avea o serie de discuții intense cu omologul său chinez, Xi Jinping, la care, parțial, va participa și Ursula von der Leyen. Cât despre sprijinul pe care China l-ar acorda Rusiei în contextul războiului din Ucraina, cu siguranță că declarațiile din ziarul american The New York Times ale ambasadorului chinez Fu Cong nu l-ar bucura pe Vladimir Putin întrucât, cităm, “ambasadorul a minimalizat declarația de anul trecut a Rusiei și Chinei pe tema unei prietenii fără limite. Fu a spus că China nu se află de partea Rusiei în război, iar unii au interpretat asta în mod deliberat greșit, întrucât nu există o așa-zisă ‘prietenie fără limite’, după care a adăugat: “Fără limite nu înseamnă altceva decât o retorică”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
