Războiul din Ucraina, dar și demersurile liderilor europeni de a convinge China să devină parte activă în soluționarea conflictului se numără printre principalele teme urmărite de presa internațională. In timp ce lupte intense au loc în estul Ucrainei, la Bahmut, ambele părți implicate în conflict continuă să strângă legăturile cu aliații și să caute suplimentarea sprijinului militar. Aflat în Polonia, președintele Ucrainei a primit promisiuni că țara vecină va face demersuri pe lângă comunitatea internațională pentru a furniza avioane de luptă Kievului, menționează CNN. Ulterior, a fost anunțat faptul că Ucraina și Polonia vor produce în comun muniție pentru tancuri. „Polonia a fost un aliat ferm al Ucrainei de la invazia Rusiei și a primit mai multe persoane strămutate din cauza războiului decât orice altă țară. Acest angajament a remediat parțial relația dificilă a Varșoviei cu Uniunea Europeană, Polonia fiind văzută un membru important al NATO în combaterea amenințării Rusiei”. De cealaltă parte, președintele Rusiei se întâlnește din nou cu omologul din Belarus, precizând că cele două țări vor continua să-și dezvolte cooperarea militară “în contextul unei situații internaționale dificile și a tensiunii în creștere de-a lungul granițelor lor externe”, scrie Reuters. Potrivit Interfax, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a afirmat că, în cursul discuțiilor de joi, cei doi președinți nu au discutat despre amplasarea de arme nucleare pe teritoriul Belarusului. Vladimir Putin declarase luna trecută că Rusia va poziționa arme nucleare tactice, cu rază scurtă de acțiune, în țara vecină. Moscova susținea că această mișcare a fost impusă de extinderea alianței militare NATO către granițele Rusiei. “A fost prima dată când Rusia afirma că va staționa arme nucleare pe teritoriul unei alte țări de la sfârșitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, și părea să ridice miza, cel puțin simbolic, într-o confruntare din ce în ce mai intensă cu Occidentul asupra războiului din Ucraina”, comentează Reuters.
În cursul vizitei efectuate la Beijing alături de președinta Comisiei Europene, “Emmanuel Macron i-a cerut lui Xi Jinping să readucă Rusia la rațiune’, scrie The New York Times. Președintele Franței i-a spus omologului chinez că se bazează pe el “pentru a face Rusia să-și redevină rațională și pentru a convinge toată lumea să revină la masa negocierilor” pe tema Ucrainei. Adresându-se jurnaliștilor, Xi s-a arătat înclinat să dea un răspuns pozitiv. El a spus că, “alături de Franța, facem apel la reținere și la rațiune” în acest conflict, adăugând că China caută “o revenire rapidă le negocieri de pace în vederea unei înțelegeri politice și a unei arhitecturi europene care să fie echilibrată și durabilă”. Alături de Macron, liderul chinez a subliniat că Beijingul face apel la protecția civililor. „Armele nucleare trebuie excluse, iar războiul nuclear trebuie evitat”. „Declarația sa, care respinge categoric un război nuclear și care cere ca populația civilă, frecvent vizată de ruși, să nu mai fie atacată, marchează o implicită distanțare de președintele Rusiei, Vladimir Putin. Dar nu a fost clar dacă Xi va exercita vreo presiune pentru a-l convinge pe Putin să negocieze, așa cum ceruse Macron, sau dacă Xi va purta convorbiri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care, luna trecută, a spus că Beijingul ar putea fi un partener în drumul spre pace”, mai arată The New York Times.
Potrivit agenției italiene Ansa, Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen „urmăresc să arate unitatea Europei la întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, solicitând clarificarea poziției în războiul rus împotriva Ucrainei și ajutor pentru o soluție de pace. Cei doi politicieni europeni urmăresc, apoi, să facă lumină asupra documentului chinez din 24 februarie, structurat în 12 puncte, care este mai degrabă o evaluare chineză a crizei decât o propunere de soluție, având la primul punct o protecție generică a suveranității și integrităţii teritoriale”. „În același timp, vizita Ursulei von der Leyen reflectă rapiditatea cu care a ajuns China pe agenda UE: De ani de zile, Bruxelles-ul a lăsat problema relațiilor să treacă în plan secund datorită diferitelor opinii din cadrul blocului. Retorica agresivă a Beijingului, represaliile sale economice împotriva țărilor din bloc și temerile privind o China tot mai apropiată de Rusia au făcut imposibilă evitarea subiectelor spinoase”, comentează Ansa. Președintele Comisiei Europene a avertizat totodată China că o eventuală decizie a sa de a livra arme Rusiei „ar afecta semnificativ” relațiile cu UE, amintește Euronews.
„Ce câștig aduce Finlanda pentru NATO?” se întreabă publicația turcă Habertürk, după ce țara nordică a devenit cel de al 31-lea membru al Alianței atlantice. „Aderarea Finlandei este un câștig important. Granița Alianței cu Rusia a crescut cu 1.340 de kilometri, dublându-se. Rolul Finlandei, care are cel mai puternic sistem de artilerie din Europa, o foarte bună apărare împotriva atacurilor cibernetice și servicii de informații bine puse la punct, este extrem de important. Finlanda deține 200 de tancuri principale de luptă, aproximativ 700 de elemente de artilerie și stocuri importante de muniție. Din acest motiv, Finlanda este considerată un model pentru cum ar trebui să se ocupe de apărare o țară membră NATO”. „Prin aderarea Finlandei, Marea Baltică devine în principal o mare internă a Alianței. În cazul unui conflict, acest lucru va limita serios mobilitatea Flotei Baltice a Rusiei, amplasată în Kaliningrad și la Sankt Petersburg. Ambele orașe reprezintă coloana vertebrală a flotei rusești. Situația se schimbă și în nordul extrem, în Peninsula Kola unde Rusia își ține Flota Arctică, formată din submarine nucleare și bombardiere cu rază lungă de acțiune. În cazul unui conflict, Alianța ar putea izola peninsula”, mai arată Habertürk.
Într-un interviu acordat Euronews, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, s-a declarat încrezător că Suedia va adera la NATO în timpul summitului programat la Vilnius, în perioada 11-12 iulie. Până atunci, „cele două țări încă recalcitrante ale Alianței, Turcia și Ungaria, vor trebui să ratifice aderarea. Practic fiecare țară din NATO a ratificat deja aderarea Suediei, doar Turcia și Ungaria nu au făcut-o încă. Dar pe baza a tot ceea ce am auzit, inclusiv a tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu aliații, anticipez că acest proces va fi finalizat la timp pentru summitul liderilor de la Vilnius”, a afirmat Blinken. Pe de altă parte, el a adăugat că Washingtonul susține abordarea Comisiei Europene în relațiile cu Beijingul și nu intenționează să intre în polemici cu Guvernul chinez asupra problemei controversate a Taiwanului. „Am fost foarte clari asupra faptului că nu căutăm conflicte. În Taiwan, politica noastră a fost consecventă de zeci de ani. Orice divergență între China continentală și Taiwan trebuie rezolvată pașnic. Niciuna dintre cele două părți nu ar trebui să facă nimic pentru a întrerupe status quo-ul și nici să ia măsuri unilaterale care ar putea face acest lucru”.
Vizita președintelui Taiwanului în Statele Unite a stârnit însă furia Chinei, care a promis un răspuns „hotărât”, notează publicația franceză Le Point. Beijingul a catalogat noua întâlnire de pe teritoriul american drept „acte foarte greșite de coluziune” între SUA și Taiwan. „China va lua măsuri hotărâte și eficiente pentru a-și proteja suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a răspuns Ministerul de Externe într-un comunicat, fără a menționa în mod explicit activități militare. Joi dimineață, Taiwanul a anunțat că a detectat un avion chinezesc și trei nave de război în apropierea insulei. China a mai lansat manevre militare fără precedent în jurul Taiwanului în august anul trecut, când democrata Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul. China consideră că insula democratică și autonomă Taiwan este una dintre provinciile sale care trebuie recuperate, favorizând „reunificarea pașnică”, dar fără a exclude folosirea forței. În numele principiului „o singură China”, Beijingul consideră că nicio țară nu ar trebui să mențină legături oficiale și cu Taipeiul, mai arată Le Point./fmatei
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
