Un nou studiu, care a prelevat mostre dintr-un cimitir aristocratic păstrat în permafrost, adică care a fost înghețat de ani de zile, a descoperit în ce consta dieta urmată de elita Imperiului Mongol în secolul al XIII-lea. Concluzile cercetărilor au fost publicate în „Communications Biology”, în urma studiului care a analizat proteinele găsite în calculul dentar antic, oferind dovezi directe ale consumului de lapte de la mai multe rumegătoare, cum ar fi laptele de iac. În plus, cercetătorii au descoperit laptele și proteinele din sânge asociate cailor.
Astfel, studiul prezintă noi descoperiri de proteine dintr-un cimitir de elită din epoca mongolă, cu o conservare excepțională în permafrost. Acesta este primul exemplu de lapte de iac recuperat dintr-un context arheologic. Cercetările anterioare indică faptul că laptele a fost o resursă fundamentalză în Mongolia de mai bine de 5.000 de ani. În timp ce consumul de lapte de vacă, oaie, capră și chiar de cal a fost datat în siguranță, până acum, a fost dificil de identificat când oamenii au început să bea lapte de iac. Încercarea de a înțelege când și unde oamenii au domesticit această specie emblematică a fost limitată la rămășițele de iac rare recuperate și la reprezentări artistice ale iacului. Cu toate acestea, nu este clar dacă aceştia sunt sălbatici sau domestici.
Descoperirea unui cimitir al elitei din epoca mongolă în nordul Mongoliei i-a uimit pe cercetători: „Cea mai importantă descoperire a noastră a fost o femeie îngropată care purta o pălărie din scoarță de mesteacăn numită bogtog și o tunică de mătase pe care era înfățișat un dragon aurit. Analizele noastre proteomice au concluzionat că ea a băut lapte de iac de-a lungul vieții sale”, a declarat Alicia Ventresca-Miller, profesor asistent de antropologie la Universitatea din Michigan, într-un comunicat. „Acest lucru ne-a ajutat să verificăm utilizarea pe termen lung a acestui animal emblematic în regiune și legăturile sale cu conducătorii de elită”.
Situată de-a lungul unei creste aflată la mare altitudine şi învăluită în ceață, locația poartă numele „Khorig”, care înseamnă tabu. Este posibil ca acest loc de înmormântare să fi fost considerat de elită, deoarece cercetătorii au recuperat dovezi ale legăturilor cu elita conducătoare, inclusiv un dragon cu cinci gheare reprezentat pe un vas Cizhou și o haină tradițională sau deel.
„Vasele din ceramică au fost transformate în felinare făcute din produse lactate, dezvăluind ideile religioase și viața de zi cu zi a elitelor imperiului mongol”, a declarat J. Bayarsaikhan, cercetător la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane și la Muzeul Național al Mongolia.
Arheologii au petrecut ani de zile adunând și conservând bucăți de mătase și piele împrăștiate pe suprafață în apropierea mormintelor. Din păcate, în ultimele decenii, permafrostul a început să se dezghețe, iar siturile au fost puternic jefuite. „Gradul de jafuri pe care îl vedem este fără precedent. Aproape toate mormintele pe care le putem localiza la suprafață au fost recent distruse de jafuri”, a spus Julia Clark de la Nomad Science. Arheologii bănuiau de mult că această zonă este importantă și rămâne astăzi una dintre principalele zone de pășunat pentru iac. Deși multe obiecte au fost sustrase de jefuitori, ceea ce a rămas din morminte a fost încă bine păstrat în permafrost.
O echipă internațională de cercetători a folosit analiza proteomică a calculului dentar pentru a identifica dietele elitelor din epoca mongolă. Ei au descoperit proteine asociate cu lapte, sânge și alte țesuturi care au fost consumate de diferiți indivizi.
„Ceea ce este cu adevărat incitant este că între vaci și iac, există o singură diferență de secvență de aminoacizi în proteina din lapte recuperată cel mai frecvent și, în acest caz, am reușit să recuperăm partea care este specifică iacului, Bos mutus”, a declarat co-directorul studiului și specialist în paleoproteomie Shevan Wilkin de la Universitatea din Zurich și Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane.
Datorită conservării incredibile care a fost posibilă datorită condițiilor de mediu ale permafrostului, echipa a reușit să identifice pentru prima dată proteine interesante recuperate din probe arheologice. Acestea au inclus proteine din caș de lapte de iapă, precum și proteine din sângele caprin și ecvin care nu fuseseră anterior recuperate din calculul dentar. (www.20minutos.es – 4 aprilie)/rcostea
