Context
Dean Gooderham Acheson s-a născut pe data de 11 aprilie 1893, în Middletown, Connecticut, Statele Unite ale Americii. A fost secretar de stat între 1949 și 1953 și consilier de politică externă pentru patru președinți americani. Acheson a fost cel care a construit politica externă americană în timpul Războiului Rece, alături de sistemul de alianțe vest european, în calea expansiunii Uniunii Sovietice. El a trecut la cele veșnice pe data de 12 octombrie 1971, în Sandy Spring, Maryland, Statele Unite ale Americii.
Cariera lui Dean Acheson
Acheson a finalizat cursurile Universității Yale, dar și ale Facultății de Drept a Universității Harvard. A ocupat funcția de consilier juridic în cadrul Curții Supreme de Justiție, sub îndrumarea lui Luis D. Brandeis. Din 1921, Acheson s-a angajat la o firmă de drept din capitala Washington D.C. Prima poziție guvernamentală ocupată de acesta a fost de subsecretar de stat al Trezoreriei în cadrul administrației Franklin D. Roosevelt. Din 1941, Acheson a intrat în Departamentul de Stat, cu funcție de asistent al secretarului de stat pe probleme economice externe. Acheson s-a făcut „remarcat” în momentul în care relațiile dintre Statele Unite și Imperiul Japonez au escaladat din tesiune în război declarat între cele două. O măsură propusă de Acheson în acest caz a fost de a propune aplicarea unui embargo asupra petrolului livrat de Statele Unite către Japonia. Conform cutumei politice americane, personalul politic (miniștri, secretari de stat, subsecretari de stat și consilieri) își pierd funcțiile în momentul în care administrația de la Casa Albă se schimbă, dacă partidul din care fac parte pierde alegerile prezidențiale.
În acest caz, Acheson rămane în administrația Harry S. Truman, instalată după decesul lui Roosevelt, în 12 aprilie 1945.La nivel cutumiar, acest lucru a fost cunoscut de toată lumea, însă succesiunea prezidențială devine lege abia în 1965 (amendamentul 25). Acheson a devenit secretar de stat (ministru de Externe) pe 21 ianuarie 1949, în administrația Truman.
Proiectarea Politicii Externe în Războiul Rece
Chiar dacă nu a devenit secretar de stat din 1945, Acheson a primit „misiunea” de a atrage susținerea Senatului american, pentru a vota intrarea Statelor Unite în Națiunile Unite. Este cunoscut faptul că Woodrow Wilson nu reușise înainte să atragă susținerea politică pentru intrarea în Societatea Națiunilor, cu toate că acesta a fost un proiect promovat de președintele american. Prin urmare, negocierile pentru accederea către Națiunile Unite au fost extrem de necesare. Literatura de specialitate a susținut faptul că Acheson a fost un anticomunist convins, însă problema fundamentală a fost faptul că anticomunismul său a fost mai mult o neregăsire a acestuia în curentul propagat de Uniunea Sovietică, întrucât sovieticii au reprezentat și adversari ideologici. De asemenea, s-a remarcat și prin o aprigă dorință de a crește rolul Statelor Unite pe glob, întrucât perioada dintre cele două războaie a fost dominată de „neimplicare” în treburile care nu țineau de securitatea și interesele americane. Acheson a construit și doctrina Truman, în momentul în care a înțeles ”jocul” sovietic în Orientul Mijlociu, pentru extinderea influenței sovietice. Doctrina Truman prespunnea „containment”, mai exact „izolare” a Uniunii Sovietice și susținerea regimurilor democratice în fața expansiunii sovietice. În acest caz, secretarul de Stat a observat faptul că sovieticii reprezentă un adversar redutabil al Statelor Unite, dar și o putere globală, care poate interfera cu interesele geopolitice ale Statelor Unite.
În 1947, Acheson a susținut ajutor militar și economic către Turcia și Grecia, în fața expansiunii sovietice. În același an, acesta a. trasat liniile preliminare pentru „Planul Marshall”, în vederea acordării ajutorului economic pentru reconstrucție. În momentul în care acesta a fost numit secretar de stat, în ianuarie 1949, a militat pentru construcția unei alianțe militare de contracarare a expansiunii comunismului. Acest proiect a purtat numele de NATO. Atacurile din mediul politic american nu au lipsit pentru activitatea sa. A fost criticat atât de democrați, cât și de republicani, pentru greșelile socotite de aceștia. Tema cea mai fierbinte pentru criticii său a fost implicarea Statelor Unite în războiul din Coreea. Între 1949 și 1950, Acheson a fost convocat în Senat, de către Joseph R. McCarthy, unde a depus mărturie pentru activități subversive identificate la subordonații săi. Cu toate acestea, Acheson a refuzat să-și concedieze colaboratorii. Atacurile către Acheson s-au transformat în cereri pentru demisia acestuia, în timpul războiului din Coreea, 1950-1953, mai ales după ce Truman l-a îndepărtat pe comandantul Douglas MacArthur de la conducerea trupelor americane din Coreea. Generalul a propus inițiative controversate, care au generat nervozitate în spațiul public american. Acesta a propus inclusiv bombardarea Chinei și Uniunii Sovietice, ceea ce ar fi dus la al Treilea Război Mondial.
Acheson a fost cel care, în contextul refugiului lui Chiang Kai-Shek, în Taiwan, nu a recunoscut China lui Mao, ca adevăratul stat chinez. Ulterior, adversarul său, Joseph R. McCarthy, l-a blamat pentru pierderea Chinei în fața lui Mao . Implicarea în Asia a presupus și reconstrucția Japoniei și susținerea inițiativelor franceze în Indochina.
Plecarea din administrația americană
Din 1953, Acheson a părăsit fotoliul de secretar de stat, în urma căștigării alegerilor de către candidatul Republican, Dwight D. Eisenhower. Pe linie politică democrată, el a colaborat cu administrația Kennedy în timpul crizei rachetelor din Cuba, din anul 1962 și, ulterior, cu Lyndon B.Johnson, vice-președintele lui Kennedy, rămas în locul lui, după asasinarea acestuia. Johnson a colaborat cu Acheson pentru rezolvarea războiului din Vietnam.
În viața privată, Acheson s-a angajat la o firmă particulară de avocatură, până în 1971, când trece la cele veșnice, la vârsta de 78 de ani.
Premiul Pulitzer
Dean Acheson a primit premiul Pulitzer, secțiunea Istorie, pentru lucrarea Present at the Creation(1969), care reprezintă memoriile sale din timpul funcției de Secretar de Stat. El a mai publicat: Power and Diplomacy (1958), Morning and Noon (1965), The Korean War (1971), and Grapes from Thorns (publicată după decesul acestuia în 1972).
(Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
https://www.britannica.com/event/Truman-Doctrine
https://history.state.gov/departmenthistory/people/acheson-dean-gooderham
https://carnegieendowment.org/1998/09/14/how-dean-acheson-won-cold-war-statesmanship-morality-and-foreign-policy-pub-260
https://millercenter.org/president/truman/essays/acheson-1949-secretary-of-state
https://constitution.congress.gov/browse/essay/amdt25-1/ALDE_00001013/
Articole
DS McLellan „Dean Acheson and the Korean War” în Jstore, 1968, sursa: https://www.jstor.org/stable/2147401.
