Irlanda de Nord a marcat, pe 10 aprilie, 25 de ani de la semnarea, în 1998, a Acordului de la Belfast, numit și Acordul din Vinerea Mare, care a reprezentat punctul culminant a patru ani de discuții și negocieri între Londra, Dublin și Washington, consemnează presa internațională. Stabilitatea adusă de Acordul de la Belfast a atras beneficii pentru întreaga economie insulară, iar progresul politic ar putea crea noi oportunități, remarcă The Irish Times. Președintele SUA, Joe Biden, descendent al unor emigranți irlandezi, este invitat la marcarea acordului istoric, adaugă ziarul irlandez. Vizita de patru zile a liderului SUA începe odată cu sosirea sa în Irlanda și va continua cu angajamente oficiale la Dublin și cu evenimente personale la Louth și Mayo, urmând a culmina cu un discurs public la Ballina, vineri seara, informează The Irish Times. Fostul președinte american Bill Clinton a jucat un rol cheie în promovarea acordului de pace, ca parte a politicii externe a administrației sale, iar el și soția sa, fostul secretar de stat Hillary Clinton, au rămas susținători puternici ai acordului, alături de Biden, subliniază Newsweek.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și personalul său superior de securitate au discutat despre modalitățile de a preveni scurgerile de informații militare și despre schimbarea planurilor pentru o contraofensivă, după ce documente secrete care detaliază ajutorul occidental pentru Ucraina au ajuns pe internet, scrie Reuters. Scurgerea de documente clasificate ale Pentagonului detaliază punctele slabe ale situației de pe frontul din Ucraina, The Washington Post menționând că unul dintre documente arată că apărarea aeriană a Ucrainei ar putea să nu fie în măsură să protejeze linia frontului, până la sfârșitul lunii mai. Între timp, guvernul Germaniei a livrat Ucrainei un nou lot de ajutoare militare, inclusiv sisteme de catarge de antenă, drone și muniție, informează site-ul guvernului federal german, citat de agenţia Ukrinform.
La întoarcerea din China, președintele francez Emmanuel Macron a declarat pentru Politico și Les Echos că Europa trebuie, în opinia sa, să-și reducă dependența de Statele Unite și să evite să fie târâtă într-o confruntare între China și SUA, pe tema Taiwanului. Macron a subliniat teoria sa favorită privind autonomia strategică prin care Europa, probabil condusă de Franța, să devină o „a treia superputere”, menționează Politico. Macron a mai spus că „marele risc” cu care se confruntă UE este să „se lase prinsă în crize care nu îi aparțin, ceea ce o împiedică să-și construiască această autonomie strategică”, adaugă Politico. Vorbind despre situaţia Taiwanului, președintele francez a susținut că UE nu trebuie să „intre într-o logică a blocurilor opuse”, scrie Les Echos. Macron a avertizat asupra „unei accelerări a polarității China – Statele Unite și a insistat asupra ideii că UE ar putea deveni un al treilea pol de putere, adaugă Les Echos. Emmanuel Macron se crede un Charles de Gaulle al secolului al XXI-lea, promovând distanțarea Europei de SUA, dar președintele francez a ales un moment prost pentru considerațiile sale, opinează The Wall Street Journal și atenționează că asemenea comentarii pot submina demersurile Statelor Unite și ale Japoniei de a contracara intențiile autoritare ale Chinei în vestul Pacificului.
Armata chineză a anunțat că a „încheiat cu succes” manevrele militare din jurul Taiwanului, insulă pe care Beijingul o revendică, titrează Euronews. Obiectivul acestor exerciții, numite „Joint Sharp Sword”, desfășurate de „multe tipuri de unități militare”, a fost „menținerea descurajării” insulei, potrivit cotidianului China Daily. China a simulat atacuri asupra Taiwanului și a zonelor maritime înconjurătoare, ca aluzie clară la arhipelagurile sale de pe coasta Chinei continentale, comentează ABC. Deși în Taiwan societatea este deja obișnuită cu amenințarea permanentă din partea Chinei, există riscul ca un mic incident sau o greșeală de calcul să declanșeze un conflict, atenționează ziarul spaniol. Aceste exerciții nu sunt atât o sancțiune împotriva Taiwanului, cât o formă de propagandă internă, scopul principal fiind acela de a potoli sentimentul naționalist din China, observă Taipei Times. Mica națiune insulară servește ca un far al libertății și al democrației și se încadrează, de asemenea, într-un punct de blocare strategic în lanțul de insule vitale pentru o regiune Indo-Pacific liberă și deschisă, precizează Taipei Times. Există câteva mari argumente în favoarea apărării Taiwanului, titrează Financial Times. Primul ține de viitorul libertății politice în lume, al doilea e legat de balanța globală a puterii, al treilea se referă la economia mondială și, luate la un loc, ele alcătuiesc o pledoarie convingătoare în favoarea apărării Taiwanului de ghearele Beijingului, scrie ziarul britanic. China își arată noii mușchi geopolitici, titrează The Washington Post, amintind că, în ultimii ani, țara a declarat că trebuie să participe la crearea unei noi ordini mondiale. Însă contururile acestei imaginare ordini mondiale chineze sunt greu de precizat. Pentru majoritatea țărilor, o ordine mondială modelată – sau adânc influențată – de regimul monopartit de la Beijing nu ar fi deloc o perspectivă atractivă, notează The Washington Post. (Cristina Zaharia)/czaharia/dsirbu
