EVENIMENTE INTERNE
– Apărare
* Vizita preşedintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, în România (11 – 14 apr.)
– Culte, Biserică
* Săptămâna Sfintelor Pătimiri este marcată în acest an în perioada 9 – 14 aprilie, iar slujbele Deniilor vor începe zilnic la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală. Din program:
■ Slujba Vecerniei din Sfânta şi Marea Vineri (14 aprilie), cu scoaterea Sfântului Epitaf (între orele 8:00 – 11:00), va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale
- în intervalul orar 11:30 – 16:50, credincioşii vor avea posibilitatea să se închine şi să treacă pe sub Sfântul Epitaf în Catedrala Patriarhală
- între orele 17:00 – 20:30, va fi săvârşită Denia Prohodului Domnului şi va avea loc procesiunea în jurul Catedralei Patriarhale cu Sfântul Epitaf
– Cultură
* De la ora 20:00, cobzarul Simion Bogdan se întoarce la 14th LANE pentru a-și duce publicul într-un periplu muzical prin epoca de glorie a lăutăriei – Șos. Orhideelor nr. 15D
* Cipru: În perioada 14-21 aprilie, Ansamblul folcloric „Ceata Junilor” participă la Schimbul intercultural al tinerilor din Sibiu şi Cipru. În prima etapă a proiectului, sibienii vor avea prilejul să descopere cultura cipriotă şi să aprofundeze valorile europene în cadrul a patru tipuri de evenimente, găzduite de Cipru: ateliere de dans, spectacole folclorice, seri interculturale şi un workshop de management cultural. Mai mult, partenerii ciprioţi vor avea parte de incursiuni în cultura română prin intermediul cântecelor şi dansurilor, al obiceiurilor specifice judeţului Sibiu, pe care Ceata Junilor le va prezenta în cadrul proiectului. Proiectul Schimb intercultural al tinerilor din Sibiu şi Cipru este o acţiune cofinanţată de Consiliul Judeţean Sibiu prin Agenda pentru cultură şi dezvoltarea comunităţii în Judeţul Sibiu
– Sport
* Conferinţă de presă organizată de clubul de fotbal Rapid Bucureşti – ora 13:30, pe Stadionul Rapid-Giuleşti
* Meciuri din etapa a patra a fazei play-out a Superligii de fotbal:
■ FC U 1948 Craiova – FC Voluntari – ora 18:00, pe Stadionul ”Ion Oblemenco” – Craiova
■ AFC UTA Arad – AFC Botoşani – ora 21:00, pe Arena ”Francisc Neuman” – Arad
* Meciuri în play-off-ul Ligii Naţionale de baschet masculin:
■ CS Rapid Bucureşti – FC Argeş Piteşti – ora 18:00, la Sala Rapid – Bucureşti
■ CSO Voluntari – BC CSU Sibiu – ora 18:30, la Sala ”Gabriela Szabo” – Voluntari
■ CSM CSU Oradea – SCM OHMA Mozzart Bet Timişoara – ora 19:00, la Oradea Arena – Oradea
■ U-Banca Transilvania Cluj-Napoca – SCM ”U” Craiova – ora 19:00, la Sala Polivalentă – Cluj-Napoca
* Meciuri în etapa a patra a fazei play-out a Ligii a II-a de fotbal – ora 11:00
* Braşov: Meciul decisiv al finalei Campionatului Naţional de hochei pe gheaţă: Corona Braşov – CSA Steaua Bucureşti – ora 17:00, la Patinoarul Olimpic
* Cârţa, jud. Harghita: Cupa Mondială Universitară de Hochei pe Gheaţă are loc în perioada 14-19 aprilie, cu participarea unor selecţionate formate în exclusivitate din studenţi din Canada, SUA, Suedia, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria şi România. Turneul se va disputa la Patinoarul Ciucului de Sus, singurul patinoar artificial din zona rurală a României. Echipa naţională a României va fi formată din jucători de la ACS Sapienţia U23, Steaua Bucureşti, Haromszeki Agyusok, CSM Galaţi, Farjestadt BK U20 (Suedia), Neusser EV (Germania) şi va fi antrenată de suedezul Jens Brandstrom, asistat de Szabolcs Papp şi Zsombor Antal. Din program:
- ora 9:30 – Cehia – Polonia
- ora 13:00 – Ungaria – Slovacia
- ora 16:30 – SUA – Suedia
- ora 20:15 – România – Canada
* Sfântu Gheorghe: Al doilea meci al finalei Ligii Naţionale de baschet feminin: ACS Sepsi-SIC Sfântu Gheorghe – CSM CSU Constanţa – ora 19:00, la Sepsi Arena
* Basel: Pugilista română Gabriela Timar o înfruntă pe Giorgia Scolastri, în meci pentru titlul EBU la categoria uşoară – la Volkshaus
* Koper: Primele meciuri de simplu din cadrul întâlnirii care opune echipele feminine de tenis ale României şi Sloveniei, în calificările pentru turneul final al Billie Jean King Cup – la Sport Park Bonifika:
■ Ana Bogdan – Kaja Juvan – ora 14:00
■ Jaqueline Cristian – Tamara Zidansek
– Diverse
* Festivalul de Paște din Parcul IOR, lângă Biserica de lemn Maramureșeană, se va desfășura în perioada 14 – 18 aprilie. Zeci de bucătari și gospodine, veniți din toate zonele țării, vor găti atât preparate festive cât și tradiționale pentru masa de Paște: ouă roșii, ouă încondeiate, drob de miel, salate, stufat și friptură de miel, porc sau grătare, cozonac cu nucă sau mac și pască, o explozie de arome și culori, verdețuri și fructe
– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie
* În urmă cu 1057 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia
* Acum 818 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat
* Cu 566 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie
* Sunt marcați 195 de ani (1828) de la declanșarea războiului ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a izbucnit în urma deciziei sultanului Mahmud al II-lea de a închide strâmtoarea Dardanelelor (revocând Convenția Akkerman) în represalii pentru participarea Imperiului Rus la războiul de independență al Greciei și, în special, la bătălia de la Navarino, împreună cu Marea Britanie și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria clară a armatei imperiale ruse care a avansat în Caucaz și, mai presus de toate, s-a apropiat amenințător de Istanbul. Sultanul s-a grăbit să încheie pacea cu Tratatul de la Adrianopol care a dat avantaje importante țarului Nicolae I. Problema strâmtorilor a fost rezolvată temporar în tratatul ulterior Unkiar-Skelessi (14/26)
* Acum 144 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)
* Cu 139 de ani în urmă (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)
* În urmă cu 113 ani (1910) era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă
* Acum 111 ani (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii
* Cu 96 de ani în urmă (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici, fără a fi însă aplicată consecvent
* Acum 92 de ani (1931) avea loc proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională
* În urmă cu 91 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală
* Se împlinesc 90 de ani (1933) de când apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente
* În urmă cu 88 de ani (1935) a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie
* Acum 61 de ani (1962) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982
* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 35 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989
Aniversări – Comemorări
– Sfânta şi Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului); Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)
– Sfânta şi Marea Vineri (Patimirea şi moartea Domnului); Orele Împărătești. Prohodul Domnului. Colecta Pro Terra Sancta (pentru opere și organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)
– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)
– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)
– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)
– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)
– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)
– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)
– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)
– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)
– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020) – 80 de ani
– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)
– 1950: S-a născut Daniela-Carmen Crăsnaru, scriitoare, traducătoare, diplomat cultural și om politic din România, care are la activ o impresionantă producție literară care cuprinde poezie, proză și proză scurtă, precum și poezie pentru copii
– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)
– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor
– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României
– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)
– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)
– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)
– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)
– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)
– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931)
– 2020: A murit actrița de teatru și film Ligia Dumitrescu; a activat o bună parte din carieră la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău (n. 1936)
– 2021: A murit interpretul de muzică populară Simion Pop (n. 1938)
EVENIMENTE EXTERNE
– Viena: Vizita preşedintelui polonez Andrzej Duda
– Dublin: Președintele SUA Joe Biden se deplasează la Knock în County Mayo, urmând să viziteze Sanctuarul Our Lady Knock, în a patra zi a vizitei sale în Irlanda
– Etiopia: Vizita premierului italian Giorgia Meloni (14 – 15 apr.)
– Paris: Decizii ale Consiliului Constituţional privind controversata reformă a pensiilor. Consiliul va anunţa două decizii: una privind constituţionalitatea proiectului de lege adoptat în parlament prin recurgerea la articolul 49.3 din Constituţie, ce permite adoptarea unui text prin asumarea răspunderii guvernului, şi cealaltă privind admisibilitatea cererii de organizare a unui referendum de iniţiativă comună a stângii împotriva reformei
– Washington: Preşedintele Băncii Federale a Germaniei, Joachim Nagel, susţine un discurs la Institutul „Peterson” pentru Economie Internaţională
– Samarkand, Uzbekistan: Reuniunea şefilor diplomaţiilor statelor membre ale CSI
– Jeddah, Arabia Saudită: Țările Consiliului de Cooperare al Golfului – Egipt, Irak și Iordania – discută o posibilă normalizare a relaţiilor cu Siria
– Indianapolis, SUA: Reuniunea anuală a Asociaţiei Naţionale a Armelor (National Rifle Association) (14 – 16 apr.)
– Copenhaga: Conferință privind amenințarea rezistenței la antibiotice, în prezența șefului OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus
– Imatra, Finlanda: Polițiștii de frontieră finlandezi prezintă un nou gard de frontieră
– Tokyo: Banca Japoniei dezvăluie noile bancnote
– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul
– New York: JPMorgan Chase – rezultate financiare din primul trimestru
– Lansarea primului satelit operaţional kenyan, de la baza aeriană Vandenberg
– Los Angeles: Primul weekend al festivalului Coachella (14 – 16 apr.)
– Los Angeles: Actorul neozeelandez Russell Crowe se luptă cu forţele răului în filmul „The Pope’s Exorcist” („Exorcistul Papei”), inspirat din viaţa reală a unui preot catolic, care va premiera nord-americană pe 14 aprilie. Interpretarea preotului Amorth de către Russell Crowe în filmul horror „The Pope’s Exorcist”, produs de studioul Sony, se bazează pe cărţile scrise de acesta, care relatează 36 de ani de exorcizări şi alte acţiuni întreprinse pentru Vatican. Părintele italian Gabriele Amorth a murit în 2016 la vârsta de 91 de ani
– Lansarea celui de-al 11-lea album de studio al trupei de heavy metal Metallica, intitulat „72 Seasons”
– Austin, SUA: MotoGP – Marele Premiu al Americii (14 – 16 apr.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”
– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)
– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)
– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)
– 1792: A murit Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (n. 1720)
– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801) – 180 de ani
– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945) – 150 de ani
– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928)
– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)
– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)
– 1912: S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (m. 1994)
– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844) – 110 ani
– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)
– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017) – 100 de ani
– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)
– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858)
– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002)
– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856)
– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)
– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)
– 1932: S-a născut Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite (m. 2022)
– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012) – 90 de ani
– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane
– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)
– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006 – 85 de ani
– 1940: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut
– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016)
– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru Chimie în 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici
– 1957: S-a născut Mikhail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus
– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)
– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)
– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)
– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912) – 15 ani
– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)
– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927) – 10 ani
– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)
– 2018: A murit Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (n. 1940) – 5 ani
– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931)
– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935)
