Războiul din Ucraina, criza cerealelor, dar și relațiile politice internaționale se numără printre principalele teme urmărite de presa internațională.
Primul sistem de rachete Patriot furnizat de Germania ajunge în Ucraina, notează publicația spaniolă La Razon. În plus, „Berlinul a furnizat Kievului rachete, camioane și vehicule de patrulare, ca parte a unui pachet de ajutoare pe care guvernul lui Olaf Scholz a promis că îl va oferi Ucrainei, în valoare de 2.4 miliarde de dolari. Și Statele Unite au fost de acord să livreze Ucrainei un sistem de apărare aeriană MIM-104 Patriot. Armata ucraineană urmărește să-și consolideze capacitățile de interceptare a rachetelor în așteptarea unei contraofensive de primăvară pentru a elibera teritoriile ocupate de ruși. În ciuda faptului că ambele părți și-au epuizat proviziile de arme după mai bine de un an de lupte, forțele ruseşti și-au intensificat campania de capturare a orașului Bahmut”, mai arată La Razon.
În contextul nemulțumirilor formulate de agricultorii europeni în legătură cu importurile de cereale ieftine din Ucraina, UE pregătește compensații de 100 de milioane de euro pentru agricultorii din țările învecinate cu această țară și intenționează să introducă restricții privind importul de cereale ucrainene, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de Reuters. „Bruxelles-ul se află sub o presiune tot mai mare pentru a găsi o soluție la nivelul întregii UE, după ce Polonia și Ungaria au anunțat în weekend interzicerea anumitor importuri din Ucraina, iar alte țări est-europene afirmă și ele că vor să ia măsuri. Comisia, care e responsabilă cu politica comercială în UE, va lua măsuri preventive privind anumite categorii de cereale și semințe oleaginoase – în special grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Conform regulilor europene, UE poate limita importul de produse în tot blocul ori doar într-o parte a lui, fără a afecta însă și tranzitul acestora prin Uniune”, menționează Reuters.
O investigație comună a mai multor organizații de presă din țările nordice, citate de publicația spaniolă El Periodico, indică faptul că Rusia ar utiliza nave speciale pentru a pregăti sabotaje împotriva rețelelor de energie și de comunicații în Marea Nordului. Zeci de nave rusești cu dispozitive de comunicare și identificare închise au patrulat în Marea Nordului în ultimele luni pentru a colecta informații despre parcuri eoliene, conducte de gaz și cabluri electrice pentru posibile acte de sabotaj. Cel puțin cincizeci de nave rusești, aparent de pescuit sau de cercetare, care au efectuat rute „suspecte” în zonele în care există infrastructură critică. Comunicațiile radio interceptate sugerează că sunt nave „fantomă” care își opresc sistemele de localizare pentru a nu dezvălui unde se află. Nava rusească de cercetare maritimă „Amiral Vladimirsky” ar fi călătorit incognito timp de o lună prin Marea Baltică și Marea Nordului și s-a oprit de mai multe ori în zone în care există parcuri eoliene, în timp ce trimitea mesaje radio către o bază militară rusă, potrivit anchetei”, mai arată El Periodico.
Statele Unite și-au intensificat activităţile militare în Suedia, afirmă secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, care și-a exprimat speranţa că Turcia şi Ungaria vor finaliza procedurile de ratificare așa încât Suedia să poată fi admisă în NATO până la summitul din iulie. După cum reține Politico, secretarul american al Apărării s-a întâlnit cu omologul său suedez într-o bază navală în apropiere de Stockholm, „o vizită rară menită să semnaleze sprijinul Washingtonului pentru aderarea Suediei la NATO. Călătoria marchează prima vizită a unui șef de la Pentagon în Suedia în mai bine de 20 de ani, după ce secretarul Apărării Bill Cohen a vizitat-o în 2000. Ea vine în momentul în care se configurează un sprijin susținut pentru aderarea Suediei la NATO, după ce Turcia a renunțat recent la obiecțiile față candidatura Finlandei, ceea ce a permis aderarea acestui stat.
Turcia și Grecia pun în paranteză toate tensiunile care le-au afectat relațiile în ultimii ani, de la Marea Egee până în Cipru, scrie ziarul grecesc Kathimerini. Intenția reciprocă a guvernelor de la Atena și Ankara de a nu lăsa loc pentru comiterea unor greşeli care ar putea perturba atmosfera predominantă în ultimele două luni și jumătate în relaţiile greco-turce este evidențiată de abținerea de la orice acţiune care ar putea fi folosită ca subiect electoral în perspectiva alegerilor generale ce se vor desfăşura în perioada următoare în cele două țări. În ceea ce priveşte Grecia, pentru prima dată după mai mulţi ani, nu au existat, nici în perioada de dinaintea Paștelui, şi nici în timpul sărbătorilor pascale, vizite mediatizate (care în această etapă ar fi fost pur electorale) în insulele greceşti din apropierea coastelor Turciei. În același timp, turcii par să se abțină de la orice mișcare ce ar putea dinamita atmosfera, semnificativă în acest sens fiind mai ales amânarea vizitei planificate a președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, în teritoriile ocupate din nordul Ciprului.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
