Problematica vastă a războiului din Ucraina și riscul declanșării unui nou război civil în Sudan au preocupat în cea mai mare măsură presa internațională în acest weekend.
În privința mult așteptatei contraofensive ucrainene, publicația Ukrainska Pravda notează că Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a raportat sâmbătă că „forțele ucrainene au ocupat poziții pe malul stâng al Niprului în regiunea Herson”. Armata ucraineană a refuzat însă „să confirme sau să infirme informația respectivă şi a făcut apel la răbdare”, invocând siguranța trupelor proprii. „NATO confirmă sprijinul militar major pentru Kiev. SUA au promis la reuniunea de la baza aeriană germană Ramstein că vor sprijini Ucraina «cât timp va fi nevoie», în timp ce președintele Volodimir Zelenski a cerut Occidentului să trimită și arme cu rază lungă de acțiune”, relatează Euronews. „Războiul din Ucraina consumă o cantitate imensă de muniție și epuizează stocurile membrilor NATO. O provocare pentru Kiev și pentru Occident. În consecință, secretarul general Jens Stoltenberg îi îndemnase în februarie pe aliați să crească producția.” „Aliații promit Ucrainei mai multe arme, dar evită să se angajeze privind aderarea acesteia la NATO”, titrează cotidianul spaniol El Mundo, care apreciază că „singurul lucru nou pe care l-a realizat Ucraina în urma întâlnirii de la Ramstein este un acord între Germania și Polonia pentru deschiderea în această din urmă a unui centru de întreținere” a armamentului greu. Ziarul turc Akșam reține că „Zelenski va participa la reuniunea NATO care va avea loc în perioada 11-12 iulie în capitala Lituaniei, Vilnius”, citându-l pe Stoltenberg. Tot acesta declarase tranșant joi, cu ocazia unei vizite la Kiev, că „viitorul Ucrainei se află în NATO”. Agenția ucraineană Ukrinform transmite că „Israelul lucrează la un proiect-pilot al unui sistem civil de alertă care avertizează asupra rachetelor şi dronelor care se apropie. Deocamdată proiectul vizează capitala Kiev, însă acesta poate fi extins ulterior și în alte regiuni”. Aceeași agenție, citând surse militare de la Kiev, semnalează că „Rusia nu va putea reface până la toamnă nici măcar o treime din stocul de rachete utilizate împotriva Ucrainei”, inclusiv din cauza sancțiunilor, și „va încerca să obțină sisteme suplimentare din alte țări”. „Vor reuși să strângă ceva, dar e puţin probabil să ajungă la un arsenal cu un potențial similar celui format în zeci de ani.” Cotidianul britanic The Financial Times avansează propunerea înființării unei bănci NATO pentru finanțarea înarmării membrilor. Propunerea pleacă de la observația că a trecut aproape un deceniu de la angajamentul membrilor de a cheltui 2% din PIB pe armată, și numai șapte din 31 au atins obiectivul. „Într-o eră a accentuării tensiunilor geopolitice și incertitudinii globale, aliații NATO trebuie să se confrunte cu realitatea conform căreia descurajarea militară necesită inovație. Securitatea noastră colectivă și stabilitatea ordinii mondiale depind de ea.”
Între timp, continuă să producă îngrijorare chestiunea exporturilor ucrainene de cereale, atât pentru că Rusia amenință să pună capăt acordului care le face posibile, cât și din cauza problemelor pe care le creează agricultorilor din țările vecine. După ce agenţia Bloomberg a anunţat că oficiali din țările G7 discută despre posibilitatea unei „interdicții complete a majorității exporturilor” către Rusia înaintea reuniunii G7 din 19-21 mai de la Hiroshima, un demnitar UE a explicat că ideea „circulă de ceva vreme”, dar „nu a fost discutată la reuniunea ministerială G7 din Japonia” și lipseşte din documentul final al acesteia. „Interzicerea exportului de mărfuri în Rusia de către țările G7, dacă o astfel de decizie va fi aprobată, va avea ca răspuns măsuri în oglindă din partea Moscovei și rezilierea acordului privind cerealele, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev”, citat de agenția Tass. Săptămânalul francez L’Obs scrie că „tranzitul cerealelor și a altor produse agricole prin Polonia, suspendat de Varșovia timp de aproape o săptămână, a fost reluat în această vineri, guvernul anunțând și un ajutor important pentru agricultori”. „Guvernul populist de la Varșovia critică Bruxelles-ul pentru că a reacționat tardiv la afluxul de cereale ucrainene. Tot vineri, miniștrii agriculturii polonez, român, bulgar, slovac și ungar au transmis Comisiei Europene o scrisoare, cerând în special ca măsurile de tranzit să se aplice și altor produse decât cerealele”, dar și „accelerarea pregătirii unor noi ajutoare pentru aceste țări”. Ediția italiană a Euronews precizează că „după Polonia, România a autorizat și ea tranzitul grâului ucrainean în așteptarea deciziei Comisiei Europene în această privință. Bucureștiul a cerut altor țări să ridice restricțiile unilaterale, după ce Kievul a promis că va implementa măsuri suplimentare de securitate pentru transportul produselor agricole”. Publicația subliniază că „adevărata problemă pentru toată lumea este că prețul grâului ucrainean este cu 30% mai mic decât prețul intern al oricărei țări din Europa de Est”.
Conflictul armat izbucnit în Sudan pe 15 aprilie între armată și forțele paramilitare RSF a determinat organizarea unei „operaţiuni internaţionale de salvare”, relatează Rai News. „Din ţară ies multe convoaie care transportă personalul ambasadelor și compatrioții acestora.” La rândul lor, și sudanezii încep să se refugieze peste granițe, până acum fiind înregistrați 20.000. Dar „exodul ar putea implica milioane de oameni care fug mai ales din regiunea de vest Darfur pentru a se refugia în Ciadul vecin, unde se află deja 400.000 de refugiați sudanezi”. De la BBC aflăm că SUA și Regatul Unit și-au încheiat deja evacuarea ambasadelor proprii, în timp ce operațiunea Franței era încă în curs. Londra a ținut să sublinieze că „nu am fi putut face acest lucru fără sprijinul Franţei şi al SUA. În cadrul planificării comune ne-am ajutat reciproc şi cred că este important să recunoaştem că acesta a fost un efort internaţional”. Ziarul britanic The Guardian apreciază că originea actualului conflict se află „în lupta pentru putere care a început acum 20 de ani prin genocidul din Darfur”. O cauză mai recentă a fost revoluția din 2019 care l-a răsturnat pe dictatorul Omar al-Bashir „după 30 de ani de dictatură, jaf economic și genocid”, dar care a creat și un „vid de putere” care explică luptele actuale. Săptămânalul german Der Spiegel comentează că „doi generali rivali au declanșat un război care a îngropat speranțele privind un nou început pașnic și democratic în Sudan. Activiștii care au răsturnat cândva dictatura se tem acum pentru viitor – și pentru viața lor.” The New York Times crede că războiul este „parțial și din vina noastră”: „În cazul în care comunitatea internațională va continua să acorde prioritate vocilor celor înarmați și corupți în detrimentul celor care urmăresc reforma și reprezentarea politică autentică, ne putem aștepta cu siguranță la continuarea ciclului de violență și suferință umană care a avut loc săptămâna trecută în Sudan”. O analiză din săptămânalul britanic The Economist, intitulată „Sudanul alunecă spre un război civil”, se arată foarte pesimistă: „E încă prea devreme pentru a spune care tabără va învinge. La Khartoum nici una dintre ele nu pare să fi dat o lovitură decisivă. Poate că dacă Dagalo [comandantul RSF] va fi alungat din capitală el va încerca să se fortifice în baza sa tribală din Darfur. Ceea ce ar risca să transforme această luptă deocamdată restrânsă între două facțiuni într-un război civil mai amplu între regiuni și etnii. Dar dacă Dagalo va fi ucis, RSF s-ar putea scinda, ceea ce ar putea fi o rețetă pentru anarhie.”
Andrei Suba, RADOR
