Situația economică la nivel global continuă să fie un subiect preocupant pentru presa internațională. Inflația din zona euro a înregistrat din nou o creștere în luna aprilie, pentru prima dată după un declin de cinci luni, constată EuObserver, în timp ce The Brussels Times comentează că deși creșterea este ușoară, la 7% de la 6,9% în luna martie, ea este îngrijorătoare pentru că arată că presiunea prețurilor nu dă semne să cedeze în cea mai mare parte a uniunii monetare. Alte publicații văd partea plină a paharului, constatând că inflația de bază, adică excluzând prețurile la alimente și energie, are o tendință descendentă, ceea ce în opinia Les Echos reprezintă o ”primă rază de speranță”. ”O scădere lentă care vine cu prețul unei creșteri puternice a ratelor dobânzilor”, atenționează Le Monde, în timp ce un articol de opinie din Bloomberg pledează pentru o încetinire a ritmului de înăsprire a politicii monetare de către Banca Centrală Europeană pentru a avea timp să evalueze impactul retragerii substanțiale a stimulentelor de până acum. În Europa, obținerea unui împrumut devine ”substanțial” mai dificilă pentru companii și pentru cei care doresc să cumpere o locuință, avertizează CNN. Invocând îngrijorarea legată de mersul economiei, dar și apetitul mai scăzut pentru risc – băncile au ridicat „semnificativ” criteriile pentru acordarea de finanțări, astfel că împrumuturile pentru locuințe au înregistrat cea mai mare scădere din 2003 încoace, mai notează CNN.
În Statele Unite, scăderea cererii de combustibil se adaugă temerilor că o recesiune planează asupra celei mai mari economii din lume, scrie Financial Times, remarcând și că numărul locurilor de muncă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. În aceste condiții, administrația Biden plănuiește o transformare fundamentală a politicii economice americane pe plan intern și extern, propunându-și o revenire la epoca în care economiile naționale erau strict reglementate, constată Wall Street Journal. Noua viziune a Washingtonului, prefigurată de consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan săptămâna trecută, ”include stabilirea unei politici industriale, protecționism împotriva Chinei, protejarea muncitorului american de concurența mâinii de lucru ieftine străine și utilizarea unei game variate de instrumente, de la taxe vamale la instituții financiare internaționale, pentru a determina țările din Sudul planetei să îndeplinească obiectivele climatice”, detaliază cotidianul economic. Deși multi europeni detestă subvențiile protecționiste de tip „America mai întâi” incluse în Legea Reducerii Inflației promovate de Joe Biden, Wall Street Journal consideră că noua viziune de la Washington va fi ”mană cerească pentru Bruxelles” întrucât ”combinația de activism ecologist, planificare economică de stat și protecționism al forței de muncă reflectă viziuni clasice ale UE”. S-ar putea împlini astfel dorința multor reprezentanți ai Partidului Democrat ca politica economică și socială americană să devină asemănătoare cu cea europeană, mai scrie Wall Street Journal. Noua viziune economică americană suscită însă și o serie de întrebări: ”Sunt birocrații capabili să genereze planuri geniale de dezvoltare industrială și tehnologică în măsură să funcționeze mai bine decât piețele? Vor fi capabile politicile care nu au izbutit să aducă pacea socială în țări precum Franța să blocheze populismul de tip Trump în SUA? Iar ”dacă America va adopta modelul economic al UE de creștere lentă, va putea Occidentul să țină pasul cu China?” avertizează Wall Street Journal.
Pe frontul ucrainean, șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, se teme că o contraofensivă a Ucrainei s-ar putea dovedi „tragică” pentru Rusia, observă Le Figaro. Un obişnuit al declaraţiilor zgomotoase, după cum îl numește cotidianul francez, Prigojin se arată îngrijorat de pierderile mari înregistrate în rândul trupelor sale. „În fiecare zi, avem mii de cadavre pe care le punem în sicrie şi le trimitem acasă”, spune șeful Grupului Wagner, dând vina pe munițiile puține alocate de armata rusă mercenarilor săi. Pe de altă parte, ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, consideră că, din cauza înfrângerilor suferite pe câmpul de luptă, armata rusă ar putea anunţa un nou „gest de bunăvoință” (adică o retragere din zone ocupate) sub pretextul unui „dezastru provocat de om” pe teritoriul Rusiei. Într-un interviu pentru Interfax-Ucraina, Reznikov a susținut că Moscova caută deja opțiuni pentru posibile scenarii care să justifice în rândul societăţii ruse un nou succes al armatei ucrainene.
Demisia de la Google a lui Geoffrey Hinton, considerat unul din părinţii fondatori ai inteligenţei artificiale, reaprinde discuția asupra „riscurilor profunde pentru societatea și umanitate”, cum le-a caracterizat Hinton însuși într-o declarație pentru New York Times. „E greu să vezi cum se poate evita ca actori rău intenţionaţi să nu utilizeze inteligența artificială pentru lucruri rele”, a subliniat Geoffrey Hinton, atrăgând atenția și asupra dezinformării ce ar putea fi produsă de modelele de limbaj natural de tipul ChatGPT. Răspândirea cu toată viteza a unei inteligenţe artificiale tot mai „generale”, dotată cu capacităţi cognitive umane este susceptibilă să bulverseze multe meserii, iar tehnologia ar putea înlocui rapid o serie de lucrători și ar putea deveni un pericol și mai mare pe măsură ce învață noi comportamente, conchide Le Figaro.
(Carolina Ciulu)
