Presa internațională acordă spații ample ceremoniei de încoronare a regelui Charles al III-lea al Marii Britanii. „Ceremonial fără cusur, emoționant și shakespearean”, titrează The Guardian, pentru care ziua de sâmbătă a fost un „melanj de grandoare, procesiune, muzică și mister, cu numeroase momente emoționante”. Printre acestea, cotidianul londonez menționează imaginea lui Charles în mantie aurită, pregătindu-se să îngenunchieze în fața arhiepiscopului îmbrăcat în alb – un moment de maximă solemnitate, amintind totodată și de singurătatea regelui în fața oamenilor, caracteristică a fiecărui cap încoronat din piesele lui Shakespeare”. Articolul din Guardian se încheie cu nelipsitul umor englezesc: „Încoronarea este o demnă ocazie de a ne aminti că noi, ca națiune, părem să ne pricepem mult mai bine să punem în scenă reprezentații publice decât să guvernăm țara”.
Deși Charles al III-lea este cel mai bătrân rege la momentul încoronării din istoria Marii Britanii, ceremonia a ținut pasul cu vremurile – notează la rândul său prestigiosul The Times, citând în acest sens structura multi-religioasă, multi-lingvă, multi-etnică a evenimentului, de la cântăreții de gospel american la corul grec ortodox. „Două ore de splendoare ceremonială care datează de o mie de ani, actualizate pentru un rege al secolului al XXI-lea: Charles s-a asigurat că este vizibilă noua pagină din cărțile de istorie. O distanță uriașă, de o viață, față de momentul încoronării din 1953”. La același eveniment din 1953 face trimitere și Corriere della Sera, care compară încoronarea reginei Elisabeta cu cea a fiului său, Charles. „Regina era o tânără de douăzeci de ani asupra căreia Marea Britanie, tocmai ieșită din război, și-a proiectat speranțele ca pe o foaie goală, în timp ce Charles poartă asupra lui multe poveri și toată greutatea senectuții. Dar ceea ce contrastează cu adevărat cu ceremonia de acum 70 de ani este alaiul liderilor Commonwealth, în care sunt reprezentate toate rasele și toate credințele, în frunte cu Rishi Sunak, prim-ministrul britanic de origine indiană. Este un simbol puternic al acestei „Global Britain”, o țară care are într-adevăr o dimensiune europeană, dar care nu este deloc reductibilă la Bătrânul Continent”, conchide cotidianul italian.
Așa cum îi stă bine unui tabloid, The Independent preferă ironia în locul solemnității: „A plouat de încoronare. Sigur că a plouat. Nici nu ar fi fost o încoronare ca la carte dacă nu ar fi plouat. Britanicii nu pot altfel: suntem născuți să suferim. Keep calm and go on, să ne păstrăm calmul și să mergem mai departe, o adevărată filosofie de viață.
Cu o săptămână înainte de 14 mai, alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia sunt un subiect important pe agenda politică globală. „De ce este Turcia atât de importantă?”, se întreabă editorialistul publicației Sabah. „Nicio țară nu poate acționa fără a ține cont de Ankara. Poziția strategică a Turciei a fost mereu importantă în politica mondială. Turcia se află într-o poziție vitală și controlează în mare măsură echilibrul de forțe din zonă. Strâmtorile Bosfor și Dardanele, pe care le controlează, sunt singura cale maritimă care leagă țările din bazinul Mării Negre. Iată de ce este Turcia importantă, conchide triumfalist cotidianul Sabah.
Le Monde relatează despre marele miting al opoziției turce, organizat sâmbătă în sprijinul candidatului Kemal Kiliçdaroglu. „A început devreme și s-a încheiat noaptea târziu, cu muzică și dans într-o atmosferă festivă. Mulțimea de participanți refuza să părăsească piața, de parcă nimic nu ar putea întrerupe această ultimă linie dreaptă înaintea alegerilor din 14 mai”. „Peste tot sunt afișate pancarte și bannere colorate, cu texte adesea umoristice la adresa costului ridicat al vieții, reamintind de inflație, corupție, represiune și lipsa democrației”. Principalul cotidian francez reamintește că, pentru prima dată în douăzeci de ani, șeful statului, Recep Tayyip Erdogan, nu este favorit în sondaje, iar starea sa de sănătate încurajează opoziția să își facă speranțe privind rezultatul alegerilor.
În presa internațională regăsim ecouri ale incidentului de deasupra Mării Negre: „Un aparat de zbor polonez aflat în misiune Frontex a fost interceptat vineri deasupra Mării Negre de către un avion de vânătoare rusesc Suhoi Su-35. România denunță „un comportament agresiv total inacceptabil” al Moscovei, citim în Le Monde. Potrivit autorităților române, avionul polonez neînarmat care supraveghea riscurile migrației clandestine se afla la circa 60 kilometri la est de spațiul aerian românesc, în spațiul aerian internațional.
The Telegraph citează surse de la Varșovia potrivit cărora piloții polonezi au pierdut temporar controlul asupra avionului, iar acesta a pierdut altitudine după ce avionul rusesc a trecut chiar „pe sub nasul lor”, tăindu-le calea la „aproximativ cinci metri distanță”. Forțele poloneze de frontieră au precizat că un avion de tip Suhoi-35, pilotat prin manevre „agresive și periculoase”, s-a apropiat de trei ori de avionul lor fără să respecte distanța de siguranță necesară și nu a stabilit anterior vreun radiocontact.
De la Moscova, cotidianul Gazeta citează Ministerul Apărării din România, care a anunţat pe rețelele de socializare că un avion de luptă rusesc a interceptat un avion polonez deasupra Mării Negre, având o conduită „inacceptabilă” și „agresivă”. Potrivit declaraţiei oficialilor români, atunci când au interceptat aeronava, pe 5 mai, piloții ruși au generat în mod deliberat „un nivel ridicat de turbulențe și dificultăți majore în controlul aeronavei poloneze”, fapt ce a făcut-o să piardă din altitudine și ulterior să aterizeze de urgență pe aeroportul Mihail Kogălniceanu.
„Zborurile de patrulare ale misiunii Frontex deasupra Mării Negre au fost suspendate, anunță pe site-ul său agenția ANSA. Misiunea aeriană de supraveghere a frontierelor este suspendată până când partea română nu le va asigura polițiștilor de frontieră siguranța zborurilor. Operațiunea Frontex din Marea Neagră se desfăşoară sub comandamentul autorităţilor române, reamintește publicația italiană.
(Ruxandra Lambru, Agenția de presă RADOR)
