Tensiunile de pe frontul ucrainean continuă să țină capul de afiș al presei internaționale. ”Alarma aeriană a răsunat în aproape toată Ucraina, iar atacurile au fost lansate în special asupra Odesei și Kievului. La Bahmut, rușii au sporit intensitatea bombardamentelor cu arme grele și încă speră să cucerească orașul până pe 9 mai”, scrie La Repubblica. Numai la Bahmut în cele nouă luni de lupte crâncene, armata rusă a pierdut aproximativ 100.000 de militari, susține Ukrinform, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Grupului de Forțe „Est” din Ucraina. Între timp, șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, care amenințase să se retragă de la Bahmut din cauză că Ministerul rus al Apărării nu îi sprijină oamenii, afirmă că trupelor sale li s-au promis muniția și armamentul necesar pentru a continua luptele pe care Rusia le poartă în acest oraș din estul Ucrainei, notează New York Times.
Pe de altă parte, Comisia Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei, cu scopul de a împiedica bunurile interzise la export spre Rusia să-şi găsească o cale de a aproviziona complexul militar rusesc, scrie Le Figaro. Potrivit Financial Times, noile sancțiuni UE vizează și șapte companii chineze care ajută Rusia prin vânzarea de echipamente ce pot fi folosite în producția de armament. Firesc, China nu vede cu ochi buni noul pachet de sancţiuni contra Rusiei prezentat de Comisia Europeană, transmițând prin vocea unui purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe că „încrederea reciprocă şi cooperarea între UE şi China riscă să fie grav compromise dacă aceste informaţii se confirmă”, notează La Libre Belgique.
Pe flancul estic, NATO a ridicat nivelul de alertă al unităţilor de poliţie aeriană, după ce un avion rusesc şi un avion polonez de patrulă sub egida Frontex au fost aproape de coliziune, vineri, transmite Reuters, citând declarațiile unui oficial al NATO. „Detaşamente de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate în stare de pregătire ridicată, ca răspuns la comportamentul periculos al unui avion militar rusesc, în apropierea unei aeronave poloneze Frontex, deasupra Mării Negre, lângă România”, a declarat, luni, oficialul, cu condiţia anonimatului, mai notează Reuters. ”Minele din Marea Neagră – noua amenințare pentru pescuit și turism”, titrează Dnevnik, detaliind că frica de minele care plutesc în derivă îngreunează munca pescarilor români. Pescuitul pe timp de noapte este acum aproape imposibil din cauza vizibilității reduse. Publicația bulgară remarcă și activitatea intensă depusă de marina română pentru dezamorsarea minelor, notând că dacă înainte era instruită să lucreze cu mine vechi, din cel de-al Doilea Război Mondial, acum marina română trebuie să lucreze într-un mediu nou.
Publicația greacă Liberal preia analiza unui economist bulgar, Latchezar Bogdanov, care încearcă să răspundă la întrebarea ”De ce îi ia atât de mult timp Bulgariei ca să devină prosperă?”. Bogdanov observă că în mod tradițional Bulgaria este comparată cu România, dar concluziile nu sunt favorabile Bulgariei. În 2022, pe baza PIB-ului pe cap de locuitor România s-a situat imediat după Polonia, după ce a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria și a depășit cu mult Grecia și Slovacia. O altă țară est-europeană, Lituania a înregistrat o performanță economică încă și mai bună astfel că pe termen lung din 2000 până în prezent, Lituania a reușit să reducă decalajul față de media europeană cu 52 de puncte procentuale, România cu 51 și Bulgaria cu doar 30 de puncte procentuale, mai remarcă analistul bulgar. Marea diferență dintre Bulgaria și țările cu cele mai mari performanțe o reprezintă investițiile, explică Bogdanov. Astfel, în 2022 s-au înregistrat cu 107% mai multe investiții reale în economia lituaniană față de 2010, în timp ce în România această diferență este de 57%, iar în Bulgaria a fost de -3%. Analistul bulgar subliniază că investițiile nu sunt un indicator abstract macroeconomic, ci o sursă de prosperitate, cu condiția să producă bunuri și servicii competitive care să fie vândute cu succes pe piață. Pentru economiile mai sărace și mai mici, acest lucru înseamnă exporturi, mai spune Bogdanov, adăugând și că marea piață comună europeană oferă cu precădere o oportunitate în acest sens. Astfel că în 2022, exporturile reale de bunuri și servicii bulgare au fost cu 81% peste nivelul din 2010, în timp ce în România au fost de 139%, iar în Lituania de 151%, mai remarcă analistul bulgar citat de Liberal.gr. (Carolina Ciulu)/cciulu
