La 11 mai 1914, se năștea în localitatea Oituz, cea care avea să devină prima femeie silvicultor din lume și prima româncă intrată în Cartea Recordurilor: Aurora Gruescu.
Era o perioadă când femeile aveau greu acces în unele profesii, iar, din păcate, Aurora Gruescu a înfruntat astfel de provocări și în timpul regimului comunist.
Viața și cariera
Aurora Gruescu s-a născut în 1914, în Oituz, judeţul Bacău, într-o familie de dascăli. Tatăl ei, învăţătorul Chiriac Dragomir, a aflat de la fiica sa când aceasta avea 10 ani că vrea să se facă pădurar. Intenţiile ei nu au fost luate în serios, însă fetiţa era foarte hotărâtă, pentru că, participarea ei la o excursie în natură, alături de alți copii, a fost un prilej să observe pădurea. După liceu, părinţii au îndrumat-o către Facultatea de Medicină, lucru acceptat iniţial, însă gândul ei a rămas la meseria pe care şi-o dorise de mic copil. A fost acceptată la Medicină, dar a susţinut în acelaşi timp examen la Facultatea de Silvicultură, unde a fost admisă cu succes. A ales să îşi urmeze visul de a deveni silvicultor, un vis care s-a dovedit plin de obstacole, fiind singura femeie care opta în 1933 pentru această meserie, considerată una ”bărbătească”.
În Facultatea de Silvicultură a avut 130 de colegi, toţi băieţi. Influențați de decanul Vintilă Stinghe, căruia nu i-a plăcut prezenţa unei femei la Silvicultură, colegii au respins-o mult timp.
„Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de bancă, zicea că n-are ce să discute cu o fată despre probleme care sunt ale bărbaţilor. Atunci, prejudecăţile se manifestau foarte puternic şi printre intelectuali. De-abia când am avut primul post la Casa Pădurilor Statului am simţit că sunt tratată altfel, deşi aveam un salariu mai mic decât o pensie”, mărturisea Aurora Gruescu într-un interviu.
Cu toate aceste obstacole, termină facultatea şi, din 1938, începe să practice meseria vieții ei. Vreme de 35 de ani a fost silvicultor, în portofoliul ei profesional înscriindu-se realizări importante.
Numele Aurorei Gruescu se leagă de primul plan de împădurire naţională din România, stabilit la suprafaţa de 100.000 ha. Tot ea a condus lucrările de combatere avio-chimică a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul Bucureştiului. A fost membru de onoare al Societăţii „Progresul Silvic”, filiala Prahova, membru de onoare al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, al Ministerului Apei, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
A fost silvicultor din 1938 și până în 1973.
Comuniștii au considerat-o ”dușman al poporului”, apoi au decorat-o.
Sub comunişti a devenit ”duşman de clasă” şi a fost expropriată. Ulterior, a fost decorată şi lăudată de acelaşi regim, care voia să o racoleze pentru a devini membru de partid. Nu a acceptat însă niciodată acest lucru. După ce s-a pensionat, la 59 de ani, a început să călătorească prin lume. Şi-a dorit să vadă China şi a reuşit să ajungă aici spre finalul vieţii.
Recordul mondial, recunoscut în anul 2000
În 1997, Aurora Gruescu a fost nominalizată de «The American Biographical Institute» pentru titlul de personalitatea anului. Însă confirmarea că este prima femeie inginer silvic din ţară şi din lume a venit abia abia pe 16 februarie 2000, când a primit o scrisoare de la vicepreşedintele Societăţii ”Progresul Silvic”, dr. ing. Cristian D. Stoiculescu.
S-a bucurat de aprecierea multor femei, pentru care a constituit un exemplu, dar și din partea unor organizații internaționale. A fost membru de onoare al Societății „Progresul Silvic”, filiala Prahova (1992), membru de onoare al Asociației Generale a Inginerilor din România și al Ministerului Apei, Pădurilor și Protecției mediului (1996). După pensionare, în 1996, a obținut Medalia de Argint Mare la Expoziția Filatelică binațională România-Israel, dar și o nominalizare pentru titlul de „Personalitatea anului 1997” de către The American Biographical Institute. În primăvara anului 2002 a fost numită Cetățean de Onoare al orașului Bușteni. I-a fost dedicată o carte intitulată „Legământ cu taina codrilor”, scrisa de ziarista Rodica Simionescu în 2001, volum ce evocă drumul femeilor care doreau să urmeze o carieră în silvicultură.
S-a stins din viață în 2005, lângă pădurea pe care a iubit-o atât.
(Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
Calendar Rador
http://www.cunoastelumea.ro/romanca-aurora-gruescu-aa-fost-prima-femeie-de-pe-mapamond-care-a-reusit-sa-devina-inginer-silvicultor-din-acest-motiv-a-intrat-si-in-cartea-recordurilor/
https://www.eroiiromanieichic.ro/aurora-gruescu-prima-femeie-inginer-silvicultor-din-lume/
https://mindcraftstories.ro /stiinta/8-femei-de-stiinta-remarcabile-din-romania-si-povestile-lor/
